Aproape 70% dintre români sunt activi online, majoritatea nu știu să identifice o informație falsă pe internet

Uniunea Europeană a publicat o hartă a rețelelor de dezinformare ale Rusiei și Chinei. Includ peste 2.000 de canale oficiale, inclusiv mass-media și conturi controlate de serviciile de informații.

În fiecare zi, internetul este inundat de informații false, manipulări și mesaje care influențează percepția publică. Unii le cred și le distribuie mai departe, alții sunt sceptici, dar realitatea este că dezinformarea a devenit o armă strategică în jocurile geopolitice.

Zilele trecute, în mediul online, a circulat informația falsă că România se pregătește să intre în război, informație dezmințită de altfel de Guvern, dar care s-a rostogolit pe rețelele sociale cu o viteză amețitoare.

În România, aproape 70% din populație este activă online. Problema este că nu toți utilizatorii au educația și instrumentele necesare pentru a verifica dacă informațiile sunt adevărate.

Victor Negrescu: Realitatea este că România nu este pregătită pentru face față acestor tipuri de dezinformări și este nevoie de o acțiune europeană. La nivelul UE avem și un regulament, se numește Digital Service Act, care practic explică cum ar trebui să reacționăm ca stat și cum ne putem coordona cu partenerii europeni pentru a veni cu un răspuns rapid la această provocare. Amploarea fenomenului este una foarte mare. Vorbim despre un impact bugetar de peste 60 de miliarde de euro anual, pe care îi pierdem la nivel european ca urmare a dezinformării. Volumul este unul exponențial, vorbim de mii de documente, mii de informații care circulă astăzi online, induse de statele pe care le-ați menționat, cu scopul de a perturba economia europeană și stabilitatea democratică. În sensul acesta, cu sigurnță trebuie să îmbunătățim mecanismele, pentru că ele nu sunt suficient de rapide pentru a combate acest fenomen, în contextul în care majoritatea cetățenilor accesează informațiile online. Trebuie să spunem că mulți cetățeni, din păcate, nu au capacitatea în a identifica informația corectă. Statisticile europene arată că mai puțin de jumătate din europeni sunt capabili să aibă această analiză critică, să identifice informația corectă, comparativ cu informația falsă, ceea ce înseamnă că majoritatea europenilor sunt supuși unor dezinformări care au consecințe grave asupra vieții lor și a economiei europene.