Argumentele lui Scutea pentru un nou mandat de procuror general: 0,3% dintre români sunt inculpați trimiși în judecată

Statisticile realizate de Ministerul Public privind activitatea procurorilor la nivel naţional în cursul anului 2022 arată că rata de trimitere în judecată se menţine, în ultimii ani, la un nivel relativ constant, respectiv o medie 300-330 de persoane trimise în judecată la 100.000 de locuitori. Datele Parchetului General arată că fenomenul dominant în ceea ce priveşte infracţionalitatea îl reprezintă faptele contra siguranţei publice, peste 40% dintre inculpaţi fiind acuzaţi de comiterea unor astfel de infracţiuni. Conform concluziilor conducerii Ministerului Public, faptele penale care încalcă siguranţa publică reprezintă un fenomen în creştere la nivel naţional.

„Ne confruntăm cu un fenomen în creştere, deloc complex, dar în privinţa căruia efectul de prevenţie generală şi specială nu se produce. Inculpaţii trimişi în judecată pentru infracţiuni contra siguranţei publice reprezintă 41,7% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată”, arată procurorul general Gabriela Scutea în Raportul de activitate pentru anul 2022, prezentat marţi, potrivit news.ro.

Potrivit acesteia, începând din anul 2019, aceste infracţiuni au depăşit 40% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată.

„Este necesar ca soluţionarea acestor cauze să se urgenteze, pentru a înlătura percepţia din societate «nu i s-a întâmplat nimic, deşi a comis o infracţiune»”, a mai afirmat Scutea.

Conform Raportului, ponderea persoanelor trimise în judecată la 100.000 de locuitori, considerată a fi „un indicator relevant pentru evaluarea adecvării urmăririi penale”, se menţine la un nivel comparabil cu anii anteriori.

Astfel, în anul 2022 au fost trimise în judecată 327 de persoane la 100.000 de locuitori, în condiţiile în care în 2021 au fost deferiţi justiţiei 328 de inculpaţi la 100.000 de locuitori, iar în anul 2020 indicatorul a fost de 310 la 100.000 de locuitori.

„Obiectivul anului 2022 a fost să recuperăm integral scăderea produsă în anul 2020, reperul fiind anul 2019. Eforturile noastre au dat rezultat în proporţie de 97%. Au crescut nesemnificativ cauzele de soluţionat, fiind nou intrate 615.057 de cauze; cauzele soluţionate au avut o creştere mai bună faţă de anul anterior (+1,6%). Rata de soluţionare a cauzelor a variat faţă de anul 2021, de la 66% la 45% [PCA], de la 38% la 37% [PT], respectiv constantă la 29% [PJ]. Indicatorul specific PCA se explică prin preluarea conform Legii nr.49/2022 a cauzelor fostei SIIJ, ceea ce a influenţat atât indicatorul ratei de soluţionare, cât şi pe cel al operativităţii”, se arată în raportul de activitate al Ministerului Public.

Documentul precizează, de asemenea, că numărul cauzelor soluţionate cu trimitere în judecată a scăzut cu 1,9%, iar numărul inculpaţilor trimişi în judecată a scăzut cu 1%, în timp ce ponderea cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată s-a menţinut în marja din anii anteriori.

„Aceste rezultate conduc la o analiză extinsă, pentru a identifica circumscripţiile care au avut creşteri ale indicatorilor, cele la care indicatorii au scăzut, pentru a stabili cauzele şi măsurile pentru viitor. În evaluare globală, aceste fluctuaţii ale rezultatelor nu intră într-o zonă de îngrijorare şi trebuie puse în ecuaţie cu toţi factorii care au contribuit şi influenţat acţiunea MP în 2022”, a transmis conducerea instituţiei.

Procurul general Gabriela Scutea a prezentat, marţi, bilanţul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2022, explicând că toţi indicatorii atinşi au depins de dinamica resurselor umane. Scutea anunţă deficit de procurori în creştere, unele parchete funcţionând, anul trecut, fără niciun procuror sau cu doar un angajat.

Scutea spune că lipsa  de personal afectează activitatea parchetelor

„Factorul decisiv care a influenţat rezultatele activităţii îl reprezintă dinamica de resurse umane. Analiza internă s-a concentrat pe circumscripţiile şi parchetele care nu s-au confruntat cu fluctuaţii critice sau la care deficitul de personal nu este cronic”, a afirmat, marţi, Gabriela Scutea, la prezentarea bilanţului activităţii pentru anul 2022.

Potrivit lui Scutea, gradul de ocupare a posturilor de procuror la 31.12.2022 a fost de 74,19%, faţă de 79,48% la 31.12.2021.

„Scăderea cu peste 5% necesită precizarea că Ministerul Public a pierdut din bagajul de experienţă, prin eliberarea din funcţie a procurorilor de la parchete superioare, în cea mai mare parte. 277 de procurori eliberaţi din funcţie reprezintă aproape dublu faţă de 2020 (140) şi +65% faţă de 2021 (168). Raportul net eliberări din funcţie / numiri în funcţie pe totalul intervalului 2020-2022 este 2,07 : 1”, a mai transmis Scutea.

Aceasta a prezentat situaţii din care rezultă „incapacitatea instituţională”:

zero procurori la PJ Măcin şi PJ Însurăţei,

2 procurori stagiari la PJ Strehaia, fără un procuror definitiv coordonator de stagiu,

12 parchete au avut, pe perioade mai scurte sau mai extinse, 1 singur post ocupat

gradul global de ocupare la PCA Galaţi, de 50,36%.

„Subliniez că resursele interne ale parchetelor s-au activat pentru a asigura continuitatea activităţii, pentru că – spre deosebire de posibilitatea de programare a activităţilor de urmărire penală – activitatea judiciară penală şi civilă este independentă de măsurile de organizare într-un parchet”, a mai transmis Scutea.

Potrivit acesteia, în plus, în privinţa DNA în anul 2022, „funcţionarea a fost orientată de măsuri care să conducă la îndeplinirea unui jalon în cadrul PNRR, ocuparea a minim 85% din posturile de procuror până în iunie 2023”.

„De la indicatorul 75,38% în ianuarie 2022, în luna decembrie 2022 gradul de ocupare a fost 70,26%. În concret, recrutarea pentru DNA se face de la celelalte parchete, astfel încât şi dinamica resurselor umane în interiorul sistemului produce dezechilibre (prin promovări şi transferuri)”, a mai transmis procurorul general.