Comisia Europeană salută progresele României în cadrul proiectului-pilot de gestionare a frontierelor lansat după respingerea aderării la Schengen

Comisia a salutat miercuri progresele înregistrate în ultimele trei luni de la demararea proiectelor pilot din Bulgaria și România privind bunele practici și experiențele acumulate de cele două țări în domeniile azilului, returnărilor, gestionării frontierelor și cooperării internaționale, proiecte pe care Sofia și București au fost dispuse să le susțină pentru a demonstra că sunt pregătite în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen, informează caleaeuropeana.ro. Proiectele pilot au fost lansate în martie 2023 pentru o perioadă de 6 luni.

Liderii celor 27 de state membre au cerut Comisiei Europene, la 9 februarie 2023, să finanțeze măsurile statelor membre care contribuie în mod direct la controlul frontierelor externe ale UE, printre acestea regăsindu-se și proiectele-pilot de gestionare a frontierelor pe care le-a anunțat președintele Klaus Iohannis, la două luni după ce aderarea României la spațiul Schengen a fost respinsă.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, care include o actualizare operațională a acțiunilor și măsurilor României și Bulgariei, Bucureștiul și Sofia au întreprins mai multe acțiuni. Mai mult, comisarul european pentru afaceri interne a reafirmat joi că aderarea României și Bulgariei la Schengen trebuie să aibă loc până la finalul lui 2023.

România

România a modificat legislația națională privind azilul în mai 2023 pentru a permite participarea experților EUAA la înregistrarea și evaluarea cererilor de azil. În decembrie 2022, a fost semnat un plan operațional între EUAA și România, care consolidează capacitatea de primire și de procesare a cererilor de azil. Din aprilie 2023, EUAA a desfășurat unsprezece interpreți la centrul regional de azil din Timișoara. Alți patru experți EUAA vor fi detașați pentru a sprijini autoritățile în procesarea cererilor.

În ceea ce privește returnările, România și-a modificat legislația în mai 2023 pentru a permite emiterea unei decizii negative privind protecția internațională împreună cu o decizie de returnare. Această modificare sprijină un proces de returnare mai eficient, prevenind fuga și mișcările secundare. De asemenea, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește actualizarea sistemului informatic național de gestionare a cazurilor de returnare și alinierea mai strânsă a acestuia cu sistemele informatice ale Frontex, pentru a permite o analiză și informații statistice mai precise. În mai 2023, România s-a alăturat programului Frontex de servicii comune de reintegrare, care oferă sprijin pentru reintegrare în cazul returnărilor. De asemenea, România a asigurat legătura bilaterală cu statele membre prin intermediul Rețelei la nivel înalt privind returnările și cu Frontex cu privire la bunele practici în materie de returnare, în special în ceea ce privește consilierea la întoarcere.

În ceea ce privește gestionarea frontierelor și cooperarea internațională, România a continuat să își gestioneze cu succes frontierele externe cu Serbia. Acest lucru se bazează pe activitățile de prevenire a migrației ilegale cu autoritățile sârbe, puse în aplicare prin protocolul comun de patrulare. Aprofundând și mai mult cooperarea cu Frontex, autoritățile române vor găzdui și utiliza primele vehicule mobile de supraveghere Frontex la secțiunea de frontieră dintre România și Serbia din zona operațională Terra 2023.

România continuă să coopereze cu agențiile UE în ceea ce privește investigațiile comune privind criminalitatea organizată. Aceasta include participarea la platforma europeană multidisciplinară împotriva amenințărilor criminale (EMPACT) și la planul său de acțiune operațional pentru combaterea rețelelor criminale implicate în traficul de migranți.

Bulgaria

Bulgaria a luat măsuri operaționale, cu sprijinul Comisiei, pentru a îmbunătăți procedurile accelerate de azil și a desemnat o listă de țări de origine sigure, în conformitate cu normele UE. Pentru a raționaliza punerea în aplicare a procedurilor de azil și de returnare, Bulgaria analizează posibilitatea de a emite o decizie negativă privind protecția internațională împreună cu o decizie de returnare. Autoritățile lucrează la digitalizarea sistemelor de azil și de returnare, cu sprijinul agențiilor UE și al serviciilor Comisiei.

Bulgaria a consolidat, de asemenea, cooperarea cu Agenția Europeană pentru Azil (EUAA) în domeniul azilului și al primirii. O revizuire a planului operațional al EUAA pentru Bulgaria este prevăzută a fi finalizată în această vară. Bulgaria a intensificat, de asemenea, cooperarea cu Frontex. Aceasta include o foaie de parcurs pentru a utiliza întreaga capacitate a agenției în ceea ce privește gestionarea frontierelor și a returnărilor cu resurse suplimentare, cum ar fi corpuri permanente și echipamente tehnice. Frontex a oferit deja sprijin suplimentar Bulgariei prin intermediul consilierilor pentru returnare și al interpreților. Bulgaria și Frontex vor semna, de asemenea, un plan de acțiune comun privind returnarea.

Bulgaria a consolidat, de asemenea, cooperarea cu Europol în vederea combaterii rețelelor de contrabandă și a limitării circulației secundare în UE. Bulgaria a instituit deja un mecanism național pentru schimbul de informații și va înființa în curând un grup operativ operativ pentru combaterea traficului de migranți. Sprijinul financiar acordat de UE pentru consolidarea gestionării frontierelor externe ale UE

Comisia oferă un nou sprijin financiar României și Bulgariei pentru punerea în aplicare a acestor proiecte pilot. Bulgaria va primi 45 de milioane EUR, iar România 10,8 milioane EUR. Fondurile vor fi adăugate la programele naționale în cadrul finanțării pentru afaceri interne din cadrul politicii de gestionare a frontierelor și a vizelor (BMVI). În plus, Comisia va lansa cereri de propuneri deschise tuturor statelor membre pentru dezvoltarea sistemelor de supraveghere electronică la frontierele externe terestre (140 de milioane EUR) și pentru sprijinirea sistemelor de primire și de azil ale statelor membre aflate sub presiune (120 de milioane EUR), acordând o atenție deosebită primirii minorilor neînsoțiți și capacității de primire la frontieră. Sprijinul financiar face parte din programele de lucru ale Facilității tematice 2023-2025 și provine din Fondul pentru azil, migrație și integrare (AMIF) și din Instrumentul de sprijin financiar pentru BMVI.

Etapele următoare

Implementarea completă a proiectelor-pilot este prevăzută până în septembrie 2023. Reuniunile Comitetului director cu Comisia, agențiile UE și autoritățile bulgare și române au loc lunar. Scopul este de a asigura acțiuni coordonate pe teren și schimbul de informații între toate părțile interesate. Până în prezent, au avut loc două reuniuni ale Comitetului director pentru fiecare proiect. Comisia va continua să sprijine Bulgaria și România în eforturile comune la nivelul UE de gestionare a frontierelor externe și de abordare a provocărilor legate de migrație.