Control judiciar pe cauțiune după audierile maraton de la DNA. Foștii generali SRI Coldea și Dumbravă riscă ani grei de închisoare pentru infracțiunile din dosar

Foştii şefi ai SRI, generalii (r.) Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, au fost puşi de DNA sub control judiciar pe cauţiune. Sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani într-un dosar privind intervenţii în Justiţie. Informațiile, deocamdată „pe surse”, pentru că procurorul de caz, Mihaela Iorga Moraru, nu a furnizat informații oficiale despre acest dosar.

Pedepsele prevăzute de lege pentru cele două infracțiuni

Traficul de influenţă este incriminat prin articolul 291 din Codul penal:

„(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.”

Spălarea de bani este incriminată prin articolul 49 din Legea 129/2019:

„(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;

c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al infracţiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

(2) Tentativa se pedepseşte.”

Cum s-ar calcula pedeapsa

Având în vedere că dosarul vizează mai multe persoane, care ar fi comis împreună infracțiunile, trebuie menționat că, potrivit articolului 49 din Codul penal, „coautorul, instigatorul şi complicele la o infracţiune săvârşită cu intenţie se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor”, iar „la stabilirea pedepsei se ţine seama de contribuţia fiecăruia la săvârşirea infracţiunii”.

Fiind vorba despre două infracțiuni, sunt incidente prevederile legale privind concursul de infracțiuni. Acesta reprezintă o formă de pluralitate a infracțiunilor, constând în săvârșirea a două sau mai multe infracțiuni de către aceeași persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele. Este vorba despre orice faptă pe care legea o pedepsește, fie că este consumată, tentativă sau participare în calitate de coautor, instigator sau complice, indiferent de natură și gravitate, formă de vinovăție sau locul comiterii.

În acest caz, ar fi un concursul real de infracțiuni. Tratamentul penal al concursului de infracțiuni include diverse sisteme de sancționare. Sistemul cumulului juridic, consacrat de Codul penal român, aplică pedeapsa cea mai gravă plus un spor de pedeapsă, obligatoriu și fix.

În cazul aplicării pedepselor principale pentru concursul de infracțiuni, dacă s-au stabilit pedepse cu închisoarea și amenda, se aplică pedeapsa cea mai grea, plus un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse.

Astfel, dacă generalii Coldea și Dumbravă ar fi găsiți vinovați de ambele infracțiuni, ar risca o pedeapsă cuprinsă între 3 ani și 8 luni de închisoare (minimul rezultat din contopirea pedepselor pentru cele două infracțiuni) și 12 ani și 4 luni de închisoare (maximul rezultat din contopire). Individualizarea concretă va ține cont de o varietate de factori, unii dintre ei, cum ar fi funcțiile deținute în trecut, având potențial agravant, putând determina instanța să aplice o pedeapsă orientată de maximum.

Coldea, Dumbravă și celelalte persoane vizate au însă și posibilitatea recunoașterii faptelor, caz în care procedura de judecată ar fi simplificată, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, iar limitele pedepselor ar fi reduse cu o treime.

Potrivit surselor judiciare, dosarul în care cei doi foști șefi SRI sunt cercetați pentru fapte directe de corupție ar avea la bază denunțul omului de afaceri Cătălin Hideg.

Cei doi foști oficiali au mers pe rând la DNA în cursul dimineții de joi și au răspuns în fața procurorilor DNA la acuzele aduse anterior de afaceristul Hideg.

Acesta din urmă ar fi denunțat mai multe oferiri de sume de bani contra influenței pe care cei doi foști oficiali si Serviciului ar fi avut-o la rândul lor prin prisma calităților anterior deținute.

Sumele pretinse de către cei doi ex-oficiali ai Serviciului ar fi de 600.000 de euro, relata presa centrală, și ar fi fost primite de cei doi generali urmare mai multor promisiuni făcute.

Sursele afirmă că dosarul este extrem de bine probat, pe lângă datele și probele presupus a fi fost furnizate de către denunțătorul Hideg.

Referitor la spălarea de bani a sumelor primite presupus nelegal de la afaceristul Hideg sursele precizează că acestea ar fi fost disimulate și „albite„ prin intermediul unor contracte de consultanță care în realitate nu s-ar fi derulat.

Avocatul Doru Trăilă și apropiatul afaceristului Florian Walther, cauțiuni de 500.000, respectiv, 150.000 lei, în dosarul generalilor

Ceilalți doi inculpați din dosarul foștilor șefi din SRI, Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, respecitv avocatul Doru Trăilă și complicele Dan Tocaci, apropiat al omului de afaceri Florian Walther, au fost puși de asemenea sub control judiciar de către anchetatorii DNA, cauțiunile în cazul celor doi fiind stabilit la 500.000 de lei, respectiv 150.000 de lei.

Cei doi sunt cercetați în dosarul generalilor în rezervă din SRI pentru trafic de influență și spălarea de bani, respectiv pentru complicitate la aceste două fapte.

Surse judiciare au infirmat pentru autorul acestui material că la acest moment în dosar ar fi cercetate presupuse fapte de șantaj pretins comise de către protagoniștii cazului.

Anterior acestor măsuri, DNA i-a inculpat pe fostul adjunct al SRI, Florian Coldea și pe fostul șef al Direcției Juridice din SRI, generalul în rezervă Dumitru Dumbravă și a stabilit luarea față de cei doi a măsurii preventive a controlului judiciar pe cauțiune, cauțiunea fiind stabilită la câte 500.000 de lei fiecare.

În acest dosar se pare că cei doi sunt acuzați de încasarea de la omul de afaceri Cătălin Hideg a cel puțin 400.000 de lei.

Potrivit surselor judiciare ale autorului dosarul în care cei doi capi ex-SRI sunt cercetați pentru fapte directe de corupție ar avea la bază denunțul omului de afaceri Cătălin Hideg.

Cei doi foști oficiali au venit pe rând la DNA în cursul dimineții și au răspuns în fața procurorilor DNA la acuzele aduse anterior de afaceristul Hideg.

Acesta din urmă ar fi denunțat mai multe oferiri de sume de bani contra influenței pe care cei doi foști oficiali si Serviciului ar fi avut-o la rândul lor prin prisma calităților anterior deținute.

Sumele pretinse de către cei doi ex-oficiali ai Serviciului ar fi de 600.000 de euro, relata presa centrală, și ar fi fost primite de cei doi generali urmare mai multor promisiuni făcute.

Sursele autorului acestui material afirmă că dosarul este extrem de bine probat, pe lângă datele și probele presupus a fi fost furnizate de către denunțătorul Hideg.

Referitor la spălarea de bani a sumelor primite presupus nelegal de la afaceristul Hideg sursele autorului precizează că acestea ar fi fost disimulate și „albite„ prin intermediul unor contracte de consultanță care în realitate nu s-ar fi derulat.

Contractul inițial ar fi fost încheiat între omul de afaceri și avocatul Doru Trăilă după care ulterior ar fi încheiat un contract de consultanță cu firma lui Dumitru Dumbravă.

În continuare firma lui Dumbravă ar fi încheiat subsecvent un contract cu firma lui Florian Coldea, acesta fiind traseul prin care se presupune că banii au ajuns de la afaceristul Hideg la cei doi foști oficiali.

Context

De la finele lunii aprilie presa centrală relata conform celor susținute de omul de afaceri Cătălin Hideg, patron al SAnimed, că acesta ar fi plătit unele sume de bani lui Florian Coldea , fostul director adjunct al SRI și șef al Operațiunilor secrete ale Serviciului dar și lui Dumitru Dumbravă, pentru ca aceștia să își folosească influența căpătată prin prisma funcțiilor deținute îin SRI pentru a-l ajuta pe acesta în dosarul penal instrumentat de EPPO.

Concret, EPPO l-a deferit justiției pe Cătălin Hideg, pentru folosire de documente false şi spălare de bani în legătură cu accesarea unor fonduri europene, acesta fiind primul caz al EPPO intrumentat în România.

Omul de afaceri Cătălin Hideg, patronul companiei Sanimed International, a fost condamnat, în luna februarie, de Tribunalul Bucureşti la patru ani închisoare cu executare pentru folosire de documente false şi spălare de bani, într-un dosar legat de o fraudă cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro.

În acelaşi dosar, Sanimed International a primit ca pedeapsă o amendă penală de 500.000 lei şi închiderea unui punct de lucru pe o perioadă de trei luni.

Tribunalul a mai dispus ca Hideg şi Sanimed International Impex SRL să plătească Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene suma de 14.440.459 lei.

Decizia nu este definitivă şi a fost atacată cu apel.

Acesta este primul dosar investigat în România de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruţa Kovesi, dosarul fiind trimis în instanţă în octombrie 2022.

Potrivit EPPO, frauda reţinută în sarcina lui Cătălin Hideg şi firmei Sanimed se referă la alocarea de fonduri destinate unui centru de cercetare-dezvoltare în domeniul recuperării medicale şi reconstrucţiei biologice RECUMED.

A dat „atacul„ la proiectul RECUMED

Proiectul RECUMED, finanţat de UE, viza crearea unui centru de cercetare, iar pentru a câştiga o licitaţie omul de afaceri a depus mai multe declaraţii şi documente false şi inexacte. Acestea erau legate de procedura de acordare a contractului de furnizare de echipamente medicale şi de lucrări de construcţii necesare pentru proiect.

Între 2018 şi 2020, omul de afaceri a obţinut împrumuturi nerambursabile de peste trei milioane de euro.

El nu a acţionat însă izolat, ci în complicitate cu Raluca Ortensia Aelenei, reprezentanta unei companii din Spania, care urma să echipeze centrul de recuperare şi să execute lucrările de construcţii, susţine EPPO.

Anchetatorii îi suspectează pe cei doi că au întocmit declaraţii false prin care atestă că nu sunt în conflict de interese, iar astfel au îndeplinit aparent condiţiile legale privind transparenţa, legalitatea şi concurenţa în procedura de achiziţie. Mai mult, procedura de atribuire a contractului a fost simulată prin depunerea de contraoferte fictive în numele altor firme şi prin depunerea unor documente false care dovedeau că firma spaniolă îndeplinea condiţiile de eligibilitate privind capacitatea tehnică de a derula contractul.

Bani spălați în Spania

Conform procurorilor, suspecţii au mers chiar mai departe şi, după ce au obţinut fondurile europene, firma din România a transferat banii în conturile firmei din Spania. Sumele au ajuns apoi la alte companii, cu sedii în Cipru şi Portugalia, iar în final o mare parte din bani a fost returnată în conturile beneficiarul iniţial din România, prin emiterea unor facturi false.

Ancheta a arătat că valoarea reală a echipamentelor şi produselor medicale achiziţionate pentru proiect era de circa patru ori mai mică decât cea declarată, iar preţurile iniţiale de achiziţie au fost negociate şi stabilite chiar de primul suspect. Ulterior, valoarea produselor a fost supraestimată prin tranzacţii succesive de la furnizorii iniţiali prin companii din Cipru, Portugalia şi Spania, astfel încât să fie în final vândute beneficiarului din România la preţuri supraevaluate.

Raluca Ortensia Aelenei a ajuns la un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii şi a primit o condamnare cu suspendare.

Cătălin Hideg a devenit cunoscut după ce o firmă de-a lui a vândut în pandemie statului român 1,7 milioane de măşti la preţuri supraevaluate. Firma avea ca obiect de activitate distribuţia de băuturi alcoolice şi alimente.

„E prea târziu pentru o discuție / Sunt nevinovat”

Fostul șef al SRI Florian Coldea a ieșit din sediul DNA după mai bine de 15 ore de audieri. El a spus în fața jurnaliștilor că e prea târziu pentru a susține declarații, „Sunt nevinovat”, a precizat Coldea.

„E prea târziu pentru o discuție la ora asta. Promit că mâine. (…) Sunt nevinovat”, a spus Florian Coldea.

După mai bine de 24 de ore de dezbateri publice și informații „pe surse”, DNA a emis primul comunicat referitor la urmărirea penală a generalilor (r) SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Cei doi au deja calitatea de inculpați, fiind acuzați că au promis intervenții la instanțe. În dosar mai este inculpat și avocatul Doru Trăilă, dar și afaceristul Dan Tocaci.

COMUNICATUL DNA:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune, începând cu data de 24 mai 2024, față de patru persoane (doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți, un avocat din cadrul Baroului București și o persoană fără calitate specială), pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic de influență, forma participației penale fiind autoratul și complicitatea.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpați (cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro plus TVA, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor magistrați din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia pronunțe hotărâri favorabile martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro plus TVA, fiind stabilit ca aceasta să fie remisă în trei tranșe egale.

În contextul menționat mai sus, în aceeași perioadă, martorul ar fi remis celor trei inculpați o plată parțială în sumă de aproximativ 100.000 euro.

In cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane juridice, cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei patru inculpați trebuie să respecte o serie de obligații, între care să nu părăsească teritoriul României și să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.

Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar pe cauțiune se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

De asemenea, inculpații vor depune o cauțiune în valoare de 500.000 lei (stabilită față de cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București), respectiv 150.000 lei (cu privire la cel de-al patrulea inculpat), care vor fi consemnate pe numele lor, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție, sau prin constituirea unor garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita acelorași sume de bani, în favoarea Direcției Naționale Anticorupție.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.