DIICOT anunță cum racolau frații Tate și polițista complice victimele pe care le exploatau. INTERCEPTĂRI: „Vede femeile ca pe un mijloc de câștig!”
Andrew şi Tristan Tate, cunoscuţi la nivel internaţional drept vedete în social media, le racolau pe femeile pe care le exploatau promiţându-le acestora relaţii stabile. „Nevoia de atenţie şi stabilitate” a femeilor aflate în stare de vulnerabilitate era speculată pentru a le câştiga încrederea. Una dintre victime, care a venit din altă ţară pentru a locui cu Tate, a fost minţită cu privire la locul în care va sta, fiind apoi dusă într-o casă alături de alte femei pe care cei doi le exploatau.
„Judecătorul remarcă aptitudinea inculpaţilor de a identifica persoanele vulnerabile şi de a exploata nevoile de afecţiune, încredere, stabilitate ale acestora, creându-le impresia unei relaţii apropiate şi înlăturând astfel orice suspiciune pe care ar fi putut-o avea victimele, nevoia de atenţie şi de afecţiune din partea inculpaţilor fiind apoi exploatată în vederea determinării acestora la prestarea activităţilor mai sus expuse”, motivează Tribunalul Bucureşti, care a admis propunerea procurorilor DIICOT de emitere a mandatelor de arestare preventivă pe numele fraţilor Andrew Tate, Tristan Tate şi a celor două femei românce, complice ale acestora.
În documentele aflate la dosarul instanţei se arată cum una dintre victimele din dosar a fost minţită încă dinainte ca aceasta să ajungă în România, dar şi după ce a ajuns la Bucureşti.
„Faptul că persoana vătămată a fost recrutată de către inculpatul (…) prin inducere în eroare cu privire la intenţia de a pune bazele unei relaţii de căsătorie sau concubinaj şi existenţa unor false sentimente ale inculpatului faţă de persoana vătămată rezultă şi din conversaţiile purtate prin intermediul aplicaţiei de comunicare la distanţă, de către persoana vătămată cu inculpatul, redate în procesele-verbale din dosarul de urmărire penală. (…) Cu privire la mutarea sa în România, persoana vătămată (…) a declarat că inculpatul (…) i-a spus iniţial că vor locui împreună, însă ulterior i-a spus că în casa în care locuieşte acesta stau mai mulţi bărbaţi care lucrează cu el şi cu fratele său, aşa că este mai bine să ia un alt apartament, doar pentru ei doi. La momentul în care persoana vătămată a ajuns în România, inculpatul nu se afla în ţară şi i-a spus persoanei vătămate că nu va putea locui în apartament, aceasta trebuind să locuiască cu (…), care i-a cumpărat biletul de avion, a preluat-o de la aeroport şi a condus-o în imobilul unde urma să locuiască. Aceste aspect sunt confirmate de conversaţiile dintre persoana vătămată şi inculpat purtate prin intermediul aplicaţiei de comunicare la distanţă. Persoana vătămată a arătat că atunci când inculpata … … a luat-o de la aeroport, i-a spus că va locui cu nişte fete care lucrează pentru inculpatul … şi fratele său, acestea având conturi pe … şi împărţind câştigurile cu cei doi. A menţionat persoana vătămată că i s-a părut ciudat ceea ce îi spunea inculpata …, dar era deja în România şi nu mai avea ce face, gândindu-se că în momentul în care inculpatul … va reveni în România, vor locui împreună, aşa cum îi promisese”, se mai arată în documentele depuse la dosarul celor patru.
Magistraţii constată, în baza probelor administrate de către anchetatori, că cele două complice care lucrau alături de Tate pentru exploatarea femeilor le supravegheau în mod constant pe victime.
„Nu poate fi ignorată nici contribuţia inculpatelor, care realizau pentru inculpaţi supravegherea constantă a victimelor, le coordonau activitatea zilnică şi exercitau presiuni psihice asupra acestora pentru ca acestea să lucreze cât mai mult. Sub acest aspect, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că lăsarea inculpaţilor în stare de libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică şi se impune luarea măsurii arestării preventive pentru înlăturarea acestei stări de pericol, având în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor săvârşite de către inculpaţi, modalitatea concretă în care aceştia au acţionat, dovedind un dispreţ fundamental pentru relaţiile sociale ocrotite de normele penale”, se mai arată în încheierea de şedinţă a Tribunalului Bucureşti.
Atitudinea pe care inculpatul Andrew Tate o are faţă de femei este aceea că „le percepe doar ca pe un mijloc de a obţine câştiguri în mod facil”, reiese din documentele aflate la dosarul în care britanicul, fratele său şi cele două complice ale acestora au fost arestaţi preventiv de către autorităţile din România. Instanţa de judecată face de asemenea referire la consecinţele pe termen lung asupra persoanelor traficate.
„În contextul circumstanţelor personale, se apreciază relevantă atitudinea inculpaţilor cu privire la persoanele de sex feminin care lucrează în interesul acestora şi cu privire la modalităţile de obţinere a unor venituri în mod facil, astfel cum acestea rezulta din conţinuturile video postate pe platforme de socializare şi difuzare a conţinuturilor audio-video. (…) Din cuprinsul acestui conţinut, rezultă fără putinţă de tăgadă profunda lipsă de respect pentru normele legale şi totala indiferenţa faţă de valorile sociale ocrotite de care dă dovadă inculpatul (…) dar şi atitudinea de desconsiderare faţă de femei în general, pe care le percepe doar ca un mijloc de a obţine câştiguri mari în mod facil” se arată în încheierea de şedinţă prin care magistraţii bucureşteni au dispus arestarea preventivă a lui Tate şi celorlalţi inculpaţi din acest dosar.
Judecătorii fac de asemenea referire la consecinţele asupra vieţii femeilor traficate.
„În ceea ce priveşte condiţia prevăzută de art. 223 alin. 2 C.pr.pen., respectiv privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, judecătorul o apreciază îndeplinită, prin raportare la natura şi gravitatea concretă a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, infracţiuni intenţionate, prin care se aduce atingere libertăţii de voinţă şi acţiune a persoanelor, dar şi la modul de comitere, inculpaţii … şi … creându-le victimelor, prin inducere în eroare, iluzia unor sentimente de afecţiune şi a unor relaţii stabile, pentru ca apoi, profitând de vulnerabilitatea acestora, să fie introduse în casa unde se aflau celelalte fete şi determinate la crearea de conţinut foto şi video, sub supravegherea şi controlul inculpatelor … şi … …, în vederea postării materialelor pe platformele …., cu scopul obţinerii de câştiguri materiale, aspecte care evidenţiază gravitatea deosebită a faptelor şi periculozitatea inculpaţilor. Judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere, totodată, consecinţele săvârşirii faptelor asupra victimelor, fiind de natură a pune în pericol grav echilibrul psihic şi emoţional al acestora. Astfel, faptele de acest tip au un puternic impact psihologic asupra persoanelor traficate, care sunt practic dezumanizate, această formă de exploatare fiind de natură a produce efecte atât în plan psihologic şi emoţional, cât şi în plan social”, mai notează completul de judecată.
Conform sursei citate, „chiar dacă inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, aceasta reprezintă o stare de normalitate şi nu poate justifica, în contextul prezentei cauze, lăsarea în libertate a inculpaţilor la acest moment procesual, în raport de gravitatea ridicată a pretinselor infracţiuni de trafic de persoane şi constituire a unui grup infracţional organizat, pentru care sunt cercetaţi”.
Judecătorul menţionează de asemenea că, deşi din actele dosarului nu rezultă că inculpaţii ar avea în antecedente condamnări definitive, nu poate fi ignorat faptul că unul dintre ei a fost anterior cercetat pe teritoriul Marii Britanii pentru o infracţiune contra integrităţii corporale, iar celălalt pentru infracţiuni contra persoanei şi infracţiuni privind viaţa sexuală.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi remarcă totodată faptul că declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorelor audiate în cauză „au relevat un tipar în modul de acţiune al inculpaţilor, care conferă greutate şi credibilitate declaraţiilor luate în mod individual, cu atât mai mult cu cât aceste declaraţii se coroborează şi cu rapoartele de expertiză psihologică în ceea ce priveşte persoanele vătămate dar şi cu aspectele rezultate din conversaţiile purtate între victime şi inculpaţi” prin intermediul unei aplicaţii online.
Andrew Tate s-a făcut remarcat în social media, unde are milioane de urmăritori, prin declaraţiile sale controversate, inclusiv cu privire la femei. Pe o reţea de socializare a fost postată, la finalul anului 2021, fotografia unei femei care avea tatuat mesajul „Tate Property” (Proprietatea lui Tate). Iar presa din România a scris, citând surse judiciare, că unelre dintre femeile care lucrau în Bucureşti pentru Tate ar fi avut pe braţ tatuaje cu mesajul „Owned by Tate” (Deţinute de Tate).
Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti care au admis propunerea procurorilor şi au emis mandate de arestare preventivă pe nunele fraţilor Andrew şi Tristan Tate justifică decizia arătând că ţin cont de gravitatea acuzaţiilor aduse şi că „o reacţie blândă faţă de acest gen de inculpaţi ar crea un sentiment de insecuritate publică”.
Fraţii Tate, acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, trafic de persoane şi viol, se consideră nevinovaţi şi „nu au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor”, aşa cum reiese din încheierea de şedinţă a Tribunalului Bucureşti prin care a fost dispusă arestarea preventivă a lui Andrew Tate, Tristan Tate şi a celor două complice ale acestora.
Din document reiese de asemenea că apărătorul lui Andrew Tate a susţinut că ieşirile publice ale acestuia de pe reţelele de socializare, care au fost prezentate inclusiv instanţei de judecată, prezintă doar „un personaj”. Argumentul a fost însă respins de instanţă, care constată că modul în care se prezinţă în spaţiul public Andrew Tate este acelaşi în care inculpatul acţionează în viaţa de zi cu zi.
„Judecătorul nu poate fi de acord cu susţinerea apărării în sensul că aceste conţinuturi video prezintă doar un personaj şi nu pot fi avute în vedere, întrucât inculpatul manifestă aceeaşi atitudine şi în relaţiile cu persoanele vătămate, iar acest lucru transpare cu evidenţă din conţinutul conversaţiilor cu acestea aflate la dosarul de urmărire penală” se arată în documentul citat.
Judecătorii reţin de asemenea că „prin conduita sa anterioară săvârşirii faptei ce face obiectul cauzei, inculpatul dovedeşte ”riscul real de a reitera un comportament infracţional”.
Completul de judecată a luat în calcul, atunci când a dispus arestarea preventivă, inclusiv posibilitatea ca inculpaţii să fugă în ţări cu care România nu are acorduri privind extrădarea.
„(…) nu poate fi ignorată posibilitatea ca aceştia să se sustragă de la cercetări, să părăsească România şi să se stabilească în ţări care nu permit extrădarea, având în vedere posibilităţile financiare ale acestora, dar şi declaraţiile publice în această privinţă”, mai motivează instanţa.
Nu în ultimul rând, judecătorul de drepturi şi libertăţi a mai notat că „astfel cum rezultă din actele dosarului, inculpaţii … şi … sunt persoane cunoscute la nivel internaţional, având parte de o expunere deosebită atât în presă, cât şi pe platformele de socializare, iar faptele de care sunt acuzaţi sunt de o gravitate deosebită, astfel încât se poate aprecia în mod rezonabil că lăsarea acestora în libertare ar fi de natură să tulbure în mod real ordinea publică”.