DNA s-a… răzgândit. Pițurcă, liber, după ce a expirat măsura reținerii: „Nu am nici o treabă cu această afacere”. „Meciul” Bologa – Predoiu
Victor Pițurcă a părăsit marți dimineața Arestul Central, după ce a expirat măsura reținerii de 24 de ore dispusă de procurorul DNA. Anchetatorii nu au cerut instanței arestarea preventivă a fostului antrenor al echipei naționale. Pițurcă a fost în schimb plasat sub control judiciar. „Nu am nicio treabă cu această afacere. O să aflați în curând”, a precizat Pițurcă la ieșirea din arest.
Între timp, potrivit unor surse judiciare, și fiul lui Victor Pițurcă, Alexandru, a fost pus sub urmărire penală. După două ore de audieri, fiul lui Victor Pițurcă a fost pus sub urmărire penală de procurorii DNA, marți dimineața, în dosarul în care este urmărit penal și fostul antrenor al echipei naționale de fotbal. De asemenea, DNA nu a cerut nici arestarea lui Victor Pițurcă.
Fostul selecţioner Victor Piţurcă a fost adus marţi dimineaţă la DNA, unde a fost audiat alături de fiul său Alexandru Piţurcă, în dosarul care vizează achiziţii realizate în timpul pandemiei, în care a fost reţinut şi directorul Romarm Gabriel Ţuţu. Este vorba despre contracte pentru livrarea unor utilaje neconforme de producere a măştilor care au prejudiciat ROMARM cu peste 8,6 milioane de lei. De asemenea, este vorba despre măşti neconforme pentru MApN. La finalul audierilor, procurorii ar urma să decidă dacă cer arestarea preventivă pentru 30 de zile în cazul lui Piţurcă şi al directorului Romarm.
Procurorii DNA au anunţat official, luni, că au dispus reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a lui Gabriel Ţuţu, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reţinut comiterea infracţiunilor de: abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit; trafic de influenţă în formă continuată; fals intelectual, precum şi a lui Piţurcă.
În ordonanţa de reţinere se arată că, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, Ţuţu ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Piţurcă. ”în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică (ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie)”.
„Prin demersurile menţionate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menţionate mai sus, valoarea materiei prime şi ulterior contravaloarea unor piese şi servicii conexe (în afara contractului)”, au precizat procurorii DNA.
Potrivit acestora, într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, suspectul Ţuţu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanţii societăţilor implicate în achiziţiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măşti de protecţie neconforme către Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfăşoare activităţi comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecţie şi efectuarea unor plăţi către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparenţa unui contract de consultanţă.
„În schimbul acestor „servicii” suspectul Ţuţu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul M.Ap.N. şi că îi va determina pe aceştia să încredinţeze direct şi fără proceduri publice contractele de furnizare, dar şi să efectueze recepţia fără problemă a produselor respective şi să achite la timp facturile emise în acest sens. În contextul menţionat mai sus, suspectul Ţuţu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei”, a mai transmis DNA.
Instituţia a precizat că se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.
Libertatea scria în urmă cu un an că 98% dintre banii aferenţi unui contract încheiat de MApN cu firma Helios Dentserv, care a presupus distribuirea a 100.000 de măşti FFP3 în unităţile sanitare ale Ministerului, au revenit firmei PAV Green Energy, al cărei unic asociat este Alexandru Victorio Piţurcă (38 de ani), fost fotbalist şi fiul antrenorului Victor Piţurcă. Ulterior, experţii au transmis că măştile FFP3 nu respectă standardele de rezistenţă împotriva germenilor. Inspecţia Muncii informa Ministerul că măştile fuseseră testate de un laborator neacreditat de guvernul chinez.
Bologa fură startul și îi forțează mâna lui Predoiu
În urmă cu o lună, Ministerul Justiției anunța că demarează procedura de selecție pentru cele mai importante trei funcții de procuror din România: procuror general al PÎCCJ, procuror-șef al DNA și procuror-șef al DIICOT. Dacă la DIICOT există o conducere interimară de mai bine de doi ani, procurorul general Gabriela Scutea și procurorul-șef DNA Crin Bologa sunt la primul mandat și ar mai avea dreptul să spere la reînvestire. Data limită pentru înscrierea în procedura de selecție este 6 februarie. Acesta este contextul în care DNA a lansat public ancheta care îl vizează pe Victor Pițurcă, fost antrenor al echipei naționale de fotbal. Pe modelul Kovesi, care scotea la lumină dosare cu miză politică în momente-cheie și susținea că viața e plină de coincidențe, Crin Bologa a ales să-și joace zgomotos șansele pentru un nou mandat. După un prim mandat început cu dosare de „mare corupție” în care polițiștii luat mită sub formă de pizza, continuat cu un „mega-dosar” la PSD Arad, căzut cu brio în camera preliminară, actualul șef al DNA încearcă o lovitură de imagine în ajunul selecției, arată o analiză a stiripesurse.ro.
Nu putem ști la acest moment dacă dosarul Pițurcă-Romarm este sau nu unul serios, care va duce la condamnări. Ce putem observa este momentul perfect pentru Bologa și implicațiile politice ale dosarului. DNA lansează, oficial și pe surse, informații despre o rețea amplă de corupție în pandemie, cu ramificații posibile în direcția unor decidenți politici actuali. Ministerul Economiei, sub care funcționează Romarm, era condus și în 2020 de actualul ministru, Virgil Popescu. Afacerile cu măști medicale neconforme erau făcute cu MApN, ministerul condus la momentul respectiv de actualul premier, Nicolae Ciucă.
Vremurile în care românii aplaudau cu entuziasm spectacolul cătușelor au apus, dar acest lucru nu înseamnă că opinia publică a devenit total insensibilă la corupție. Procedura de selecție pentru funcțiile de procuror de rang înalt este, în continuare, apanajul politicienilor, mai mult sau mai puțin dependenți de percepțiile publice care se transformă în opțiuni de vot. Nu ar fi deloc ușor pentru un politician precum ministrul justiției să îl schimbe acum pe Bologa fără să lase loc speculațiilor că totul are legătură cu noul „mega-dosar” al DNA. Sigur, Cătălin Predoiu a demonstrat deja în urmă cu 3 ani că nu competența sau alte criterii obiective stau la baza acestor numiri, dar aceasta este altă discuție. Și pentru ca lucrurile să fie clare, iar campania de PR a lui Bologa să fie un real succes, șeful DNA mai face o mutare total atipică pentru instituția pe care o conduce: organizează o conferință de presă pentru prezentarea bilanțului pe 2022. Surpriza ar putea veni tocmai din exagerarea întregii manevre, care să facă adevărații decidenți să uite de orice impact public și să-l trimită pe Bologa înapoi în Sălaj.
La DIICOT s-a furtat deja startul cu dosarul frațile Tate, dar la această structură se știe că alegerea șefului depinde de bunele relații cu alte structuri.
Cât despre procurorul general Gabriela Scutea, după un mandat mai degrabă comic, tot ce a putut să facă a fost să se plângă că s-a golit parchetul de procurori. Și să-l curețe de scame pe ministru, într-un interviu pentru un site fantomă. Întâmplător, același site apărut peste noapte în urmă cu trei ani doar pentru a o „spăla” de acuzația că a redactat celebra OUG 13/2017.