DNA și DIICOT încep proteste dacă Legislativul trece peste propunerile CSM. Magistrații intră în GREVĂ!

Direcțiile Ministerului Public (MP), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) sunt mai rezervate în ceea ce privește protestele și deși au avut adunări generale ale procurorilor au stabilit să aștepte temporar soluția Legislativului cu privire la pensiile de serviciu și la propunerile CSM susținute de procurorul general al României, transmit surse judiciare. Concret, transmit surse judiciare, DNA și DIICOT,  au întrunit adunarea generală  a procurorilor. Astfel, s-a votat în majoritate, să se inițieze o formă de protest dacă Legislativul nu va ține cont de propunerile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii, susținute de procurorul general al României, în ceea ce privește proiectul de lege legat de pensia de serviciu.

Potrivit aceleiași decizii procurorii celor două mari Direcții au stabilit să se reîntrunească ulterior pentru a decide dacă este necesară adoptarea unor forme graduale de protest și care vor fi acestea.

Distinct de cele două mari Direcții, Parchetul de pe lângă Tribunalul București (PTB) și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București (PCAB), și probabil mai toate parchetele din țară, au întrunit de asemenea adunările generale ale procurorilor.

Activitate suspendată la PTB

Cel puțin, PTB, a stabilit suspendarea activității ca formă de protest față de proiectul de lege privind pensia de serviciu a magistraților.

Potrivit unui comunicat emis marți „având în vedere discuțiile din spațiul public privind iminența adoptării unor modificări radicale ale condițiilor de acordare a pensiei de serviciu a magistraților, În ciuda deschiderii permanente la dialog pe care reprezentanții sistemului judiciar au arătat-o în toată această perioadă, Ținând seama de faptul că punctele de vedere exprimate de sistemul judiciar și de către asociațiile profesionale au fost ignorate complet în procesul legislativ, Admițând că sistemul actual de pensionare necesită ajustări (spre exemplu, pensia de serviciu nu ar trebui să depășească cuantumul salariului net), Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și al parchetelor de pe lângă judecătoriile de sector înțeleg să adopte, ca formă de protest, suspendarea pe perioadă nelimitată a activității, cu excepția unor cauze considerate urgente, până la adoptarea unei reglementări previzibile care să respecte independența justiției și statutul magistraților, în baza unui proces legislativ transparent prin care, pe de o parte să fie înlăturate inechitățile existente, iar pe de altă parte, să se țină cont de statutul magistraților, condițiile de muncă și perspectivele sistemului judiciar în ansamblul său”.

„Solicităm ca punctele de vedere exprimate de întreg corpul magistraților în Adunările generale din data de 31.05.2023 să fie avute în vedere în procesul legislativ de adoptare a modificărilor legislative cu privire la pensiile magistraților”, se mai arată în comunicatul emis de PTB.

DIICOT a emis, marți, un comunicat de presă privind rezultatul adunării generale a procurorilor ce a avut loc pe fondul modificărilor propuse în domeniul pensiilor speciale.

„În temeiul art. 91 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a convocat la data de 20 iunie 2023, Adunarea Generală a procurorilor din cadrul direcției, având ca obiect exprimarea unui punct de vedere privind proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și manifestarea susținerii Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa consacrată de Constituție, de garant al independenței justiției”, se arată în comunicat.

În urma dezbaterilor, arată DIICOT, s-a supus la vot și a fost adoptată manifestarea susținerii procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Consiliului Superior al Magistraturii, de a participa la discuțiile de negociere privind proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

„În situația în care propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și susținute de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu vor fi avute în vedere de către Legislativ, se va convoca o nouă adunare generală a procurorilor direcției pentru a se stabili dacă se inițiază o formă de protest, iar în caz afirmativ, formele graduale de protest ce urmează a fi adoptate”, mai arată procurorii de la crimă organizată.

Ce se va judeca în regim de urgență la Curtea de Apel în perioada protestului

Judecătorii Curții de Apel București, întruniți astăzi în Adunarea Generală, au decis, cu unanimitatea celor prezenți, ca, începând cu data de 21 iunie 2023, să adopte forma de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepția cauzelor urgente mai jos menționate, până când puterea legiuitoare va respecta statutul și munca tot mai împovărătoare de la an la an, atât a judecătorilor, cât și a personalului auxiliar de specialitate, se arată într-un comunicat de marți al instanței.

Mesaj către Legiuitor

„Volumul inuman de muncă, în rândul judecătorilor, agravat de plecările masive din sistemul judiciar, în contextul incoerenței și lipsei de transparență a puterii legiuitoare, subdimensionarea cronică a schemelor de personal, neadaptate de ani de zile volumului uriaș de cauze, incompatibilitățile și interdicțiile profesiei, sunt aspecte ce trebuiau cântărite de legiuitor, atunci când a decis să lovească nemeritat corpul judecătorilor, prin afectarea statutului și a independenței, prin lezarea chiar a demnității profesiei”, se mai arată în documentul oficial.

„Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm profund că am fost nevoiți să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societății ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat și independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societății de a avea o justiție independentă și imparțială. Independența judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societății acele garanții de independență, atât de necesare”, mai notează magistrații Curții.

Pensia judecătorilor, de serviciu și nu specială, așa cum s-a afirmat în spațiul public, este consacrată în legislația națională încă din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabil pentru a o elimina. Ea a fost concepută tocmai pentru a consolida statutul judecătorului și garanțiile de independență pe care acesta trebuie să le ofere.

Eliminarea acestei componente a independenței judecătorului este în dezacord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale care a decis că eliminarea acestei pensii pentru judecători este contrară exigențelor actuale, pe care importante documente internaționale le exprimă în mod direct cu privire la drepturile judecătorilor, în considerarea importanței rolului acestora în apărarea statului de drept. De asemenea, modificările legilor justiției recent adoptate (în decembrie 2022) au reprezentat un jalon PNRR îndeplinit, PNRR statuând, în mod expres, neincluderea pensiilor judecătorilor în categoria care urmează să fie modificată.

Sesizare la președintele ICCJ și al țării

Totodată, judecătorii întruniți în Adunarea Generală au decis să sesizeze Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Avocatul Poporului, Președintele României, Președintele Camerei Deputaților, Președintele Senatului, pentru a sprijini întregul corp al magistraților, prin formularea obiecțiilor de neconstituționalitate la Curtea Constituțională a României. De asemenea, s-a hotărât mandatarea președintelui Curții de Apel București în adoptarea unei rezoluții de către președinții curților de apel, în cadrul întâlnirii ce se va desfășura la Iași, în data de 30.06.2023, în raport de stadiul procesului legislativ de la acel moment.

Ce cauze se judecă

Pentru a reduce la minim prejudicierea interesele justițiabililor, s-a decis, în Adunarea Generală, judecarea următoarelor cauze:

– în materie civilă: ordonanță președințială, măsuri asiguratorii, suspendare provizorie executare, răpiri internaționale de copii, plasamente, adopții, custodii publice, declarare ca indezirabili , ordine de protecție

– în materie penală: cauzele în care sunt inculpați sub imperiul măsurilor preventive, cauze de competența judecătorului de drepturi și libertăți, cauzele în materia executării pedepsei (primă instanță și căi de atac), verificare măsuri asigurătorii.

Pentru reevaluarea situației, în funcție de stadiul procesului legislativ, Adunarea Generală a judecătorilor Curții de Apel București urmează a fi reconvocată la un moment ulterior.

Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Bucureşti, întrunită în şedinţa din 20 iunie 2023, la convocarea Preşedintelui Tribunalului Bucureşti, în prezenţa a 213 judecători a hotărât, în unanimitate, că iminenta modificare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu pentru judecători este de natură a încălca independenţa şi a afecta statutul constituţional al judecătorilor, anunță oficial instanța printr-un comunicat de marți. Astfel judecătorii au hotărât, „cu o majoritate covârşitoare“, adoptarea unei forme de protest faţă de parcursul procesului legislativ, constând în amânarea tuturor cauzelor pe o perioadă nedeterminată, începând cu data de 21 iunie 2023, cu excepţia următoarelor cauze: măsurile preventive în materie penală, cauzele prevăzute la art. 138 Cod procedură penală, percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă lato sensu (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare), grevă (acțiune în constatarea nelegalității grevei, acțiune în suspendarea grevei).

TB a mai decis, în unanimitate, transmiterea către publicul larg a unui comunicat cu privire la forma de protest adoptată.

CSM, anunț după discuțiile cu liderii politici pe tema pensiilor

Consiliul Superior al Magistraturii anunță că susține pozițiile exprimate de instanțe și parchete, prin care se condamnă încercarea de modificare a statutului magistraților prin așa-zisa reformă a pensiilor de serviciu. După o discuție pe care președintele CSM, președidntele ÎCCJ și procurorul general al PÎCCJ au avut-o cu liderii politici, Consiliul anunță că negocierile vor continua.

„Având în vedere iminenta modificare și completare a unor acte normative în domeniul sistemului public de pensii, Consiliul Superior al Magistraturii înțelege nevoia de reformare a sistemului de pensii.

Totodată, „Consiliul ia act și susține necondiționat poziția exprimată de magistrați în adunările generale convocate astăzi, 20.06.2023, în sensul că această situație este de o gravitate deosebită şi lezează fundamental independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor, cu consecinţe directe asupra actului de justiţie.”

În acest sens, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au avut o întâlnire cu reprezentanții puterii executive și legislative, în vederea prezentării impactului pe care l-ar putea avea modificările legislative propuse asupra sistemului de justiție, care deja se confruntă cu o lipsă acută de personal, în contextul perpetuării incertitudinii cu privire la statutul profesioniștilor din cadrul sistemului judiciar.

Reamintim deschiderea Consiliului spre o cooperare loială cu autoritățile implicate în procesul de reformă și faptul că nu ne opunem reformării sistemului pensiilor de serviciu, ci, dimpotrivă, suntem preocupați de găsirea celor mai adecvate soluții normative pentru a da eficiență acestui proces, cu respectarea independenței justiției și a jurisprudenței Curții Constituționale în materie.

În considerarea tuturor acestor aspecte, în zilele următoare urmează să aibă loc alte întâlniri între președintele Consiliului și reprezentanții puterii executive și legislative pentru identificarea celei mai bune soluții legislative pentru a asigura statul de drept, independența justiției și previzibilitatea legii”, transmite CSM.

Mai multe instanţe şi parchete din ţară, printre care Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi parchetele de pe lângă judecătoriile de sector, au hotărât suspendarea pe perioadă nelimitată a activităţii, ca urmare a modificărilor ce ar urma să fie aduse legii privind pensia de serviciu a magistraţilor.

Ministrul Justiției bate cu pumnul în masă pe tăierea pensiilor speciale

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, bate cu pumnul în masă pe tema pensiilor speciale. Gorghiu spune că prevederile din PNRR sunt corecte și că pensiile speciale nu pot depăși salariile în plată, fiindcă acest lucru nu este… moral!

Soluția stă în dialog, spune Gorghiu:

„Ministerul Justiției respectă dreptul la liberă exprimare al magistraților, dar pornește de la premisa ca dialogul este soluția rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar, nu protestul. Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depășească salariul este unul moral. Societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu. Proiectul privind pensiile de serviciu reprezintă un jalon din cadrul PNRR a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii, ca minister de linie. Prin urmare, analiza de oportunitate, armonizarea prevederilor proiectului pentru toate categoriile profesionale, consultările cu reprezentanții profesiilor vizate (inclusiv cele din domeniul justiției) sunt pași prealabili parcurși de Ministerul Muncii în vederea obținerii unei soluții agregate și materializate în proiectul de lege menționat. Ministerul Justiției subliniază necesitatea identificării unor soluții de echilibru între imperativul respectării angajamentelor de reformă asumate de statul român, inclusiv în sectorul pensiilor, și cel al asigurării funcționalității și eficienței sistemului judiciar, a calității actului de justiție privit ca serviciu public. MJ își reafirmă deschiderea către colaborare și dialog constructiv cu CSM pe orice temă privind sistemului judiciar”, a declarat Alina Gorghiu, ministrul justiției.