Ministrul Apărării, precizări după declarația lui Maia Sandu: Moldova NU este pregătită pentru aderarea la NATO! Chișinău a dat alarma în toate garnizoanele, după mobilizarea Transnistriei

Republica Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid, a declarat marţi seara ministrul moldovean al apărării Anatolie Nosatîi la un post de televiziune local, în care a ţinut să nuanţeze totuşi că apartenenţa la o alianţă militară nu presupune neapărat aderarea la NATO, relatează miercuri IPN.md, Radio Chişinău şi EFE.

Discuţiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianţă militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetăţenii, a subliniat el.

„Cu regret, domeniul apărării a fost dat uitării, n-au fost făcute investiţii, de aceea nu putem face faţă provocărilor din prezent. Statutul nostru de neutralitate ne-a lasat să fim de unii singuri şi cu un sistem de apărare care nu este relevant în situaţia actuală”, a subliniat Anatolie Nosatîi.

Potrivit acestuia, armata – estimată la aproximativ 6.500 de militari profesionişti (plus 2.000 de soldaţi care fac serviciul militar obligatoriu în fiecare an) – a primit până acum „puţină atenţie”, notează EFE.

În acest sens, el a pledat pentru crearea de alianţe militare fără a renunţa la neutralitatea consacrată de Constituţie.

Într-un interviu recent pentru Politico, preşedintele Maia Sandu a menţionat că, în prezent, au loc discuţii serioase, dacă Republica Moldova îşi poate asigura singură securitatea sau e necesară apartenenţa la o alianţă mai mare. În acest context, ministrul apărării susţine că renunţarea la statutul de neutralitate trebuie să coincidă cu dorinţa poporului de a face sau nu parte dintr-un bloc militar.

„Revizuirea statutului de neutralitate trebuie s-o facă politicienii şi trebuie s-o facă luând în considerare opinia cetăţenilor. Acest subiect trebuie supus dezbaterilor, analizelor, este un proces democratic care trebuie să aibă loc în conformitate cu toate prevederile”, a spus Anatolie Nosatîi în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru“ de la RliveTV.

Potrivit ministrului, Republica Moldova este departe de a atinge standardele ţărilor membre NATO.

„Toţi vehiculează ideea cu NATO, dar doamna preşedinte n-a menţionat NATO, ci o alianţă. Iar alianţele sunt diferite, exista alianţe locale, regionale. Dar toţi cei care doresc să manipuleze acest subiect au invocat NATO”, a accentuat ministrul moldovean al apărării.

„NATO este o alianţă politico-militară foarte puternică, iar dorinţa de a deveni membru nu este suficientă. Trebuie să faci faţă, să fii acceptat, să implementezi standarde în sistemul de pregătire, dotare. În primul rând, nici nu se discută acest lucru acum, dar noi nici nu suntem pregătiţi. Este o discuţie doar pentru a crea polemici în societate, pentru a distrage atenţia de la alte probleme. În primul rând, trebuie să vedem ce doresc cetăţenii Republicii Moldova”, a argumentat Anatolie Nosatîi.

Declaraţia preşedintelui Maia Sandu privind posibilitatea aderării la o alianţă a generat un val de critici. Atât politicieni din Republica Moldova, cât şi din Federaţia Rusă au acuzat guvernarea de la Chişinău de încercarea de a atrage ţara în război.

„Nu comentez ceea ce spun cei care-şi doresc ca Republica Moldova să fie o ţară slab dezvoltată, care nu are sistem de apărare, rezilienţă. Ei îşi doresc ca noi să nu avem capacitatea de a răspunde provocărilor. Toate aceste discuţii sunt parte componentă a unui război hibrid care este dus împotriva guvernării şi statalităţii Republicii Moldova”, a mai spus ministrul moldovean al apărării.

„Evoluţiile din Ucraina ne obligă să ne regândim strategia şi să ne pregătim pentru provocările de securitate”, a declarat ministrul în emisiunea de la postul Rlive.

Nosatîi mai spune că principalul obstacol în calea aderării Republicii Moldova la alianţa (nord-atlantică) este lipsa de sprijin din partea majorităţii cetăţenilor moldoveni.

Potrivit Constituţiei, Republica Moldova este un stat neutru. Doar parlamentul poate modifica legea supremă cu voturile a cel puţin 2/3 dintre deputaţi, notează IPN.

Transnistria a sunat mobilizarea, armata moldoveană trece la manevre în toate garnizoanele

Armata Națională a Moldovei desfășoară, începând de marți, exerciții de antrenament în toate garnizoanele militare din țară. Este vorba de un exercițiu tactic complex cu executarea tragerilor de luptă din armamentul din dotare, care va dura până pe 4 februarie. Săptămâna trecută, exerciții tactice cu folosirea blindatelor au desfășurat și angajații Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”. Oficial, s-a anunțat că antrenamentele nu au nici o legătură cu situația de securitate din regiune, fac parte din planul de acțiuni al instituțiilor și au ca scop evaluarea capacităților şi deprinderilor practice ale militarilor în termen şi a celor angajați în armată pe bază de contract. Cetățenii au fost avertizați să nu speculeze și să nu răspândească panică urmare a deplasării planificate a tehnicii militare pe drumurile naționale, relatează Deutsche Welle citat de Rador.

Pregătiți de „pacificatorii” ruși din Transnistria pentru mobilizare la război?

În paralel, pe site-ul pretinsului minister transnistrean al „apărării” (subordonat regimului separatist pro-rus de la Tiraspol) a apărut un anunț în care bărbații cu vârsta de până la 55 de ani sunt invitați la un „antrenament” alături de pacificatorii ruși din stânga Nistrului. Acestora li se promit bani (2 800 de ruble transnistrene – echivalentul a 150 de euro lunar), îmbrăcăminte, cazare și hrană. Doritorii de a participa la antrenamentul cu trageri sunt invitați nu la sediul pretinșilor pacificatori ruși din Transnistria, ci la „comisariatul militar de la locul de reședință”, adică la așa-zisele comisariate militare subordonate regimului separatist de la Tiraspol.

Asta în condițiile în care, conform principiilor stabilite de OSCE, care stau la baza activității pacificatorilor, misiunea de pacificare de la Nistru trebuie să fie imparțială. Această misiune, în spatele căreia s-a fortificat regimul separatist de la Tiraspol în ultimii 30 de ani, nu a primit mandat din partea organizațiilor internaționale. Este o misiune strict rusească, contrar unui alt principiu OSCE care menționează că ar trebui să fie una multinațională – așa cum a insistat.

Contactat de DW, noul copreședinte al Comisiei Unificate de Control din partea Chișinăului, Alexandru Flenchea, a remarcat criteriul vârstei maxime pentru recrutarea bărbaților la aceste antrenamente militare de către ruși – 55 de ani. Potrivit lui, recrutarea locuitorilor din regiunea transnistreană în contingentul de pacificatori „este un lucru de rutină”. Este cunoscut faptul că acei „militari ruși” sunt, de fapt, bărbați din regiunea transnistreană cu pașapoarte rusești, care activează în bază de contract. Doar că până în 2022, când Rusia a invadat Ucraina, racolarea pacificatorilor din rândul băștinașilor avea loc vara. Abia în 2022, acest proces a început în ianuarie, cu aproximativ o lună înaintea invaziei Rusiei asupra Ucrainei.

„Sunt invitați bărbați de până la 55 de ani, ceea ce denotă un deficit acut de doritori de a face parte din acest mecanism. Oamenii din regiunea transnistreană nu vor să participe la așa ceva nici pentru bani, ceea ce este de înțeles. În condițiile de azi, ei văd riscuri”, a menționat Flenchea.

Întrebat cât de mare este riscul ca cei racolați acum pentru pacificare la Nistru să ajungă pe front în Ucraina și să fie somați să lupte de partea Rusiei, Alexandru Flenchea a spus că „acum nu avem elemente care să ne inducă ideea că acești oameni vor fi trimiși pe front, dar se pare că anume așa este perceput acest anunț de către locuitorii regiunii transnistrene și anume din acest motiv ei sunt reticenți în a se înrola în contingentul militar. Și pentru că localnicii nu vor să se implice în asta, au fost stabilite aceste criterii atât de flexibile – mă refer la vârsta de înrolare sub 55 de ani”, a explicat copreședintele CUC din partea Chișinăului.

O misiune de pacificare inutilă, în spatele căreia Rusia a pașaportizat Transnistria

În opinia sa, operațiunea de pacificare de la Nistru nu corespunde criteriilor ONU și nu mai răspunde principalelor provocări din zona de securitate, care demult nu mai sunt de ordin militar. Ele țin în special de încălcarea drepturilor omului, limitarea libertății de circulație și încălcarea dreptului de proprietate. „Acestea sunt principalele dificultăți din zona de securitate, iar pacificatorii nu au nicio treabă cu aceste probleme”, a precizat Flenchea.

„După această perdea de fum numită „pacificare”, Rusia a „pasaportizat” populația regiunii transnistrene, apoi a recrutat tinerii din regiune, ademenindu-i cu contracte generoase. Să ne amintim de corturile instalate pe stradă în stânga Nistrului, unde recrutarea avea loc sub cerul liber, fără nicio reacție din partea Chișinăului”, a comentat pentru DW directorul executiv al Asociației „Promo-Lex”, Ion Manole (ONG specializat în monitorizarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană).

Securitatea Moldovei, în atenția partenerilor externi

În contextul războiului de la frontiera Republicii Moldova și a demersului internațional al Moldovei pentru modernizarea urgentă a Armatei Naționale , ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a avut luni, 23 ianuarie, o discuţie telefonică cu ministrul de stat al Forțelor Armate din Marea Britanie, James Heappey. Nosatîi a apreciat contribuția părții britanice la pregătirea și instruirea efectivului Armatei Naționale.

Tot luni, președinta Maia Sandu și consilierul prezidențial pe probleme de securitate, Dorin Recean, s-au întâlnit cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chișinău, Kent Logsdon. Între altele s-a discutat și despre situația în care se află acum Moldova în contextul războiului din Ucraina.

Soarta Moldovei depinde de armata ucraineană și de Zelenski

Chișinăul își leagă speranțele în privința soluționării conflictului transnistrean de victoria Ucrainei în războiul declanșat de Rusia. Vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a menționat, la o întâlnire avută cu șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, că procesul de reglementare transnistreană este interconectat cu evoluțiile războiului din Ucraina.

La rândul său, vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat recent într-un interviu că autoritățile de la Chișinău îi sunt recunoscătoare președintelui ucrainean Zelenski, care a menționat public recent că problema transnistreană va fi parte a negocierilor, când se va ajunge la ele, între Ucraina și Rusia. Potrivit lui Popșoi, „reglementarea transnistreană poate să aibă loc doar pașnic, doar prin respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova și doar prin respectarea statutului de stat unitar al Republicii Moldova”.