Numărul tinerilor consumatori de droguri, în creştere. Şcolile cer sprijinul Agenţiei Naţionale Antidrog
România e cu mult în urma statelor occidentale în privinţa posibilităţilor de tratament pentru persoanele dependente de stupefiante. În aceste condiţii cea mai eficientă armă ar trebui să fie educaţia, înţelegerea pericolului legat de utilizarea drogurilor atât de către tineri cât şi de profesori şi părinţi. Numai că până în urmă cu câteva luni politica struţului a ţinut de cald spun specialiştii ANA, care acum nu fac faţă solicitărilor privind sesiuni de informare privind pericolul reprezentat de stupefiante.
Consumul de stupefiante debutează la vârste din ce în ce mai fragede şi motivele variază, aşa cum ne-a spus un fost consumator de droguri.
Lucian, fost consumator droguri, pentru TVR: Eu de asta am început să consum, că am crezut că e ceva fain, fără să ştiu ce înseamnă asta cu adevărat. Problema s-a mărit din cauză că nu am discutat despre ea pur şi simplu, cred că lipsesc informaţii relevante în rândurile adolescenţilor despre ce înseamnă consumul de droguri cu adevărat, motiv pentru care se întâmplă din ce în ce mai des ca tineri de la 10-11 ani să se apuce de droguri.
Una dintre cauzele pentru care au lipsit informaţii relevante e dezvăluită de cei de la Agenţia Naţională Antidrog.
Lavinius Sava, sociolog Agenţia Naţională Antidrog: Foarte multă vreme, dintr-o greu de înţeles politică a struţului, şcoala, în ideea că îşi protejează imaginea, a refuzat chiar să ne primească în activităţi de prevenire. De aceea suntem foarte uimiţi că acum nu există şcoală în Bucureşti care să nu fi solicitat ore de prevenire.
Adolescenţii au întrebări, au îngrijorări, resimt lipsa de informaţie în zone ale ţării în care cu greu se ajunge pentru a fi realizate campanii de prevenire. Tinerii sunt curioşi şi unele întrebări din mulţime indică prezenţa câte unui adolescent care deja a început să folosească substanţe interzise, spune Cătălin Ţone, cel care a ţinut numai în ultima săptămână, 12 conferinţe în judeţe din nordul ţării.
Cătălin Ţone, expert antidrog: Sunt întrebări care se duc direct spre partea juridică a lucrurilor, către soluţii de tratament, mergând spre partea medicală şi probabil că unii dintre cei care întreabă au probleme reale, au identificat o posibilă dependenţă, dar nu o recunosc. La aceste activităţi participă părinţii şi profesorii şi e bine să vadă aceste reacţii pentru că poate fi un semn de întrebare.’
În 2004, după înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog studiile au arătat că prevalenţa consumului era de 3% din populaţia totală a ţării. Acum estimările arată că s-a ajuns la 12%. Ca şi în cazul poliţiştilor antidrog al căror număr a scăzut constant în contradicţie cu creşterea traficului de stupefiante şi numărul de specialişti ai agenţiei s-a diminuat.
O parte dintre medicii şi psihologii agenţiei, după ani de practică directă cu consumatorii de droguri au preferat străinătatea, unde sunt mult mai bine plătiţi şi lucrează în condiţii mult mai bune.