Plan pe cel puțin ZECE ANI pentru investiții în Armata Română. Biden laudă România pentru creşterea cheltuielilor militare

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că începând cu anul viitor bugetul alocat Armatei va fi de 2,5%, arătând că acest plan va fi unul pe cel puţin zece ani, iar o parte semnificativă va fi pentru investiţii.

Discuţiile politice au avut loc. Toată lumea a fost de acord că este nevoie de bani mai mulţi pentru a garanta securitatea României şi pentru a garanta modernizarea Armatei. Am decis împreună şi această discuţie – vă amintiţi probabil – a pornit din CSAT să alocăm 2,5% din PIB pentru Apărare, acest lucru se va întâmpla începând cu bugetul următor, pe anul 2023 şi cu siguranţă vorbim aici despre un plan care va dura cel puţin zece ani, fiindcă aceste acţiuni de modernizare, de dotare, de pregătire superioară a militarilor nu se întâmplă într-un an sau doi. Este vorba de aşa-numite programe multianuale şi aici vrem să schimbăm lucrurile şi nu doar să alocăm 2,5% din PIB pentru Apărare, ci o parte semnificativă din această sumă să fie alocată pentru investiţii, pentru dotarea propriu-zisă”, a spus şeful statului.

Președintele Klaus Iohannis a reconfirmat și la summitul extraordinar al NATO de la Bruxelles din luna martie, că România își va majora bugetul destinat apărării de la 2% din PIB la 2,5% din PIB. În același context, șeful statului a precizat că alocările suplimentare vor însemna „bani mai mulți pentru instalații defensive mai performante”, subliniind că este nevoie de „sisteme foarte sofisticate antirachetă“.

Preşedintele american Joe Biden a lăudat joi aliaţii din NATO pentru creşterea investiţiilor în apărare, evidenţiind planul Germaniei de a-şi creşte cheltuielile militare cu 100 de miliarde de euro, transmite agenţia DPA.

Majoritatea dintre ei sunt pentru prima dată în grafic pentru a depăşi angajamentul nostru de 2% din PIB”, a spus Biden la o conferinţă de presă la finalul summitului NATO de la Madrid, făcând referire la orientările NATO ca statele membre să aloce apărării un buget de cel puţin 2% din PIB. „Aliaţii de pretutindeni îşi intensifică creşterea cheltuielilor pentru apărare”, a remarcat preşedintele american, menţionând Slovacia, Republica Cehă şi Olanda.

Biden a spus de asemenea la conferinţa de presă că Polonia, România, Estonia, Letonia şi Lituania „alocă mai mult de 2,5%, unele chiar 3%”, notează DPA.

Premierul britanic Boris Johnson a îndemnat la rândul său statele NATO să-şi crească cheltuielile militare, astfel încât până în anul 2030 să atingă pragul de 2,5% din PIB pentru bugetele alocate apărării. Este nevoie de această creştere, a motivat Johnson, pentru că ţinta anterioară de 2% era „dintr-o altă epocă”, cea precedentă războiului declanşat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Pe de altă parte, preşedintele american a susţinut că angajamentul său faţă de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan de a debloca vânzarea unor avioane F-16 către Turcia şi modernizarea aparatelor de acest fel aflate deja în dotarea armatei turce nu are legătură cu deblocarea de către Ankara a aderării Finlandei şi Suediei la NATO. El a adăugat că are nevoie de acordul Congresului pentru vânzarea şi modernizarea acelor avioane de vânătoare, dar s-a arătat încrezător că-l poate obţine, relatează AFP. Turcia dorea iniţial să cumpere avioane F-35, dar Washingtonul a anulat contractul după ce Ankara a cumpărat sisteme antiaeriene ruseşti S-400. În compensaţie pentru banii deja achitaţi în contul acelui contract, Turcia a cerut livrarea unor F-16 şi modernizarea de către SUA a circa 200 de avioane mai vechi de acest tip pe care le deţine, dar şi acest dosar a rămas blocat.

Spread the love

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.