Raport NATO: România a cheltuit pentru Apărare doar 1,6% din PIB în 2023, cel mai mic procent din 2017. Guvernul: „Am avut plăți de făcut”
Un raport oficial al NATO arată că România a cheltuit în 2023 pentru Apărare doar 1,6% din PIB, departe de procentul de 2,5% pe care l-a promis președintele Klaus Iohannis. Mai mult, România e chiar codașă în NATO când vine vorba despre investițiile propriu-zise în echipamente. În statisticile oficiale, Olanda stă mai bine decât România la ambele capitole. Amintim că Iohannis și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO. Adversarul său e olandezul Mark Rutte.
„Am decis împreună, și această discuție a pornit din CSAT, să alocăm 2,5% din PIB pentru Apărare. Acest lucru se va întâmpla începând cu bugetul următor, pe anul 2023”, declara președintele Klaus Iohannis, pe 22 iunie 2022.
Iar în recentul articol din Politico, în care a prezentat viziunea sa de candidat la șefia NATO, Iohannis a punctat: „Cu toții trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a ajunge la minimul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare și să investim cel puțin 20% în echipamente majore, cât mai curând posibil”.
Potrivit raportului oficial NATO, România a cheltuit în 2023 pentru Apărare doar 1,6% din PIB, nu 2,5% cum s-a angajat Iohannis. Astfel, suntem sub media NATO de 1,73% și sub pragul de 2% la care ne-am angajat împreună cu toți ceilalți membri ai alianței. Ca procent din PIB, am cheltuit mai puțin decât Olanda (1,63%).
România a atins țina de 2% din PIB doar în 2020, când a cheltuit 2,01%, iar de atunci cheltuielile cu Apărarea au scăzut constant, iar procentul din 2023 e cel mai mic din 2017 până în prezent.
În cifre absolute, România a avut anul trecut un buget al Apărării de 5,6 miliarde de dolari. Spre comparație, Olanda a avut un buget de 16,5 miliarde de dolari.
La capitolul investiții efective în echipamente, România e pe locul 5… de la coadă. A cheltuit doar 21,9% din totalul bugetului de Apărare. Lider detașat e Polonia, care a cheltuit pe înzestrare 53,6% din bugetul total al Apărării. Și aici Olanda e înaintea României (25,5%).
Premierul României, Marcel Ciolacu, a comentat raportul NATO privind cheltuielile privind armata.
„S-au făcut foarte multe plăți. Am avut un deficit de 1,7%. Nu au fost cheltuieli mari. Marea majoritate a acestui deficit a fost pentru apărare. Deci în mare parte ne-am asumat toate lucrurile”, a comentat Ciolacu.
România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB, potrivit unui raport oficial al NATO, citat de TVR Info. Procentul este unul mult mai mic decât promisiunea făcută, în 2022, de președintele Klaus Iohannis, de 2,5% din PIB.
Datele apar într-o analiză publicată de NATO, luna aceasta. Analiștii spun că aceste discrepanțe vulnerabilizează Armata, în condițiile în care avem un război la frontieră, și discreditează țara în fața celorlați aliați.
Motto:
„Pot să spun că sunt fericit într-o ţară condusă de Marcel Ciolacu? Asta e nenorocirea noastră” / „Revoluţia a fost o iluzie, ruşinea pe care o trăim acum. Moştenitorii comuniştilor au pus mâna pe putere, au furat toţi banii”
(Victor Rebengiuc , între teatru și Marcel Ciolacu)
Conform unui raport oficial al NATO, cu nivelul cheltuielilor pe anul 2023, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB. De remarcat că România a cheltuit, ca procent din PIB, mai puțin decât Olanda (1,63% din PIB), arată sursa citată. În cifre absolute, România a avut în 2023 un buget al apărării de 5,6 miliarde de dolari, față de Olanda – 16,5 miliarde de dolari.
Citeşte întreaga ştire: România a cheltuit pentru apărare doar 1,6% din PIB în 2023, deși Klaus Iohannis a promis 2,5%.
Potrivit raportului NATO, România nu a atins ținta obligatorie de 2% din PIB pentru apărare decât în anul 2020, când a cheltuit 2,01% din PIB. Mai mult, în ultimii trei ani a înregistrat scăderi constante de la an la an, iar cuantumul de 1,6% din PIB înregistrat în 2023 e cel mai mic din 2017 și până în prezent, deși Klaus Iohannis a promis 2,5%.
Ciolacu face pe prostul cu explicatii puierile, desi el este cel care a tăiat „masiv” din banii destinați înzestrării armatei române pentru a alimenta Fondul de Rezervă al guvernului, iar din acest au fost folosiți banii pentru suplimentarea bugetelor altor ministere sau pentru plata pensiilor speciale. In loc de rectificarile bugetare transparente, guvernul Ciolacu a aprobat in luna decembrie , 2023 suplimentarea, din Fondul de rezervă bugetară, a bugetelor mai multor ministere şi instituţii centrale precum: Ministerul Transporturilor, Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secretariatul General al Guvernului.
(Vezi: https://www.libertatea.ro/stiri/romania-a-cheltuit-pentru-aparare-doar-16-din-pib-in-2023-desi-klaus-iohannis-a-promis-25-reactia-lui-ciolacu-4836161)