Scurt istoric al DNA. Cum a ajuns instituția să fie acuzată de ABUZURI după o lungă perioadă de ineficiență cronică – ANALIZĂ

Direcția Națională Anticorupție (DNA) se pregătește zilele acestea să își aleagă o nouă conducere. Cei doi candidați, actualul şef al DNA, Crin Bologa, şi Marius Ionuţ Voineag, procuror în cadrul Direcţiei susțin astăzi interviul în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Evoluția DNA: de la ineficiență, la acuzații de abuz

Bazele DNA au fost puse la începutul anilor 2000, mai exact în 2002, atunci când DNA purta denumirea de PNA – Parchetul Național Anticorupție. Acest parchet trebuia să funcționeze ca o instituție specializată în combaterea corupției, fenomen care în România atinge niveluri alarmante în acea perioadă. În plus, existau presiuni internaționale cu privire la necesitatea luării unor măsuri pentru stăvilirea corupției. România visa să devină membră a structurilor politico – militare occidentale, dar se comporta ca un stat ex-sovietic din multe puncte de vedere.

Prin Legea 78/2000 s-a instituit prima structura instituţională de combatere a corupţiei, iar mai apoi Parchetul Naţional Anticorupţie lua naștere oficial prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2002.

Începutul a fost unul greu pentru Parchetul Național Anticorupție. Sub conducerea lui Ioan Amarie, instituția avea să își construiască mai degrabă o reputație proastă, un exemplu de ineficiență. Aproximativ 90% din cazurile instrumentate de PNA ajungea să primească „neînceperea urmăririi penale” pentru că procurorii nu strângeau dovezi suficient de solide. Situația a continuat pe tot parcursul conducerii exercitate de Ioan Amarie, adică până în 2005. În acel an, ca urmare a unei sesizări făcute de mai mulți parlamentari PSD și PRM care se temeau să nu intre în vizorul Parchetului, CCR avea să ia o decizie controversată și să frâneze complet lupta anti-corupție. Concret, Parchetului i se lua dreptul de a mai ancheta parlamentari. Situația avea să se schimbe ca urmare a criticilor venite din partea Uniunii Europene. Țara noastră visa la candidatură, însă UE cerea ca în România să nu se pună bețe în roate luptei anti-corupție. A fost o dovadă a faptului că UE funcționa încă de atunci ca un factor de echilibru în calea unor excese interne.

În 2005 Parchetul Național Anticorupție era redenumit în Departamentul Naţional Anticorupţie, acesta fiind subordonat Departamentul Naţional Anticorupţie. La conducerea instituției avea să vină Daniel Morar, cel care va rămâne până în 2013. În această perioadă lupta anti-corupție este reluată. Pe lista marilor nume cercetate de DNA regăsim foști miniștri și chiar foști premieri, precum Adrian Năstase. De pildă, doar în „dosarul Microsoft” au fost cercetați numai puțin de nouă foști miniștri: Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Şerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu și Mihai Tănăsescu. Majoritatea „victimelor” DNA au venit însă din rândul Partidului Social-Democrat, lucru care a dus uneori la tentative de a bloca activitatea instituției.

Liviu Drangea a fost un alt nume răsunător, aflat în vizorul DNA. Fostul președinte al PSD avea să lanseze un adevărat război cu instituția. Perioada conducerii Laurei Codruța Koveși, 2013 – 2018, a fost totodată și cea mai controversată. DNA a fost criticat pentru utilizarea măsurii de arest preventiv ca pârghie împotriva suspecților, în unele cazuri, până la 180 de zile. Au existat de asemenea cazuri de arest preventiv îndelungat, dar in urma procesului respectivele persoane au fost achitate definitiv, de pildă Dan Radu Rușanu. Protocoalele dintre DNA și SRI au fost și ele denunțate în spațiul public, iar Koveși avea să plece de la conducerea instituției după un rechizitoriu făcut de ministrul Justiției de la vremea respectivă, Tudorel Toader. Acesta acuza între altele comportamentul discreționar al procurorului șef DNA, implicarea în anchetele altor procurori și prioritizarea dosarelor în funcție de impactul mediatic. De atunci instituția se află într-un soi de derivă, fiind condusă la nivel de interimat de Anca Jurma (2018 – 2019) și Călin Nistor (2019 – 2020). DNA rămâne însă principala instituție angrenată în lupta anti-corupție, fiind din acest punct de vedere esențială pentru viitorul democrației din țară. Rămâne de văzut dacă viitoare conducere va declanșa un nou proces de reorganizare a instituției.

Bologa: „E inexplicabil faptul că încă există corupţie generalizată în sănătate; statul măreşte anual bugetul”

„Este inexplicabil cum din ce în ce sunt mai mari fondurile alocate, iar noi în continuare avem un fenomen al corupţiei generalizat în domeniul sănătății”, a declarat marți procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, în cadrul interviului pentru un nou mandat la şefia DNA. Bologa a vorbit și despre „un fenomen al corupţiei care constă în furnizarea subiectelor pentru a ocupa aceste funcţii de către persoane care nu ar avea capacitatea profesională şi intelectuală să ocupe funcţiile respective”, potrivit digi24.

„Când m-am referit la o corupţie generalizată nu m-am referit doar la cazurile stricte de corupţie asimilate, m-am referit la corupţie în sens larg şi la delapidare şi la gestiunea fondurilor, la gestiunea frauduloasă a fondurilor. De aceea, am cerut extinderea competenţei noastre pentru a avea o mai mare forţă de acţiune pe anumite domenii unde, din studiile noastre, am constatat că se fraudează banul public, pentru că am constatat că în anumite dosare este vorba de delapidare şi gestiune frauduloasă şi nu abuz în serviciu. Am declinat competenţa la alte instituţii de Parchet şi n-am mai auzit să se întâmple ceva. Atunci am cerut să ne extindem competenţa pentru a ne folosi toate forţele”, a declarat Bologa, în cadrul interviului pentru un nou mandat la şefia DNA.

El a evidenţiat că a constatat că achiziţiile publice la marile domenii de infrastructură sunt supuse fenomenului corupţiei. „Am constatat că domeniul sănătăţii publice în ceea ce priveşte achiziţiile sau ocuparea posturilor sau ocuparea funcţiilor este atins în continuare de corupţie. De asemenea, am constatat în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor publice în toate instituţiile, atât centrale, cât şi descentralizate, există un fenomen al corupţiei care constă în furnizarea subiectelor pentru a ocupa aceste funcţii de către persoane care nu ar avea capacitatea profesională şi intelectuală să ocupe funcţiile respective. Prin fraudarea acestor concursuri, funcţiile vor fi ocupate de persoane nepregătite, astfel încât toată instituţia va funcţiona prost şi achiziţiile publice realizate de aceste instituţii va fi posibil să fie fraudate, în momentul în care aceste persoane numite în aceste funcţii (…) ştiu că au fost numite în acele funcţii nu pe criterii de competenţă şi atunci trebuie să-i servească pe cei care le-au pus în funcţie”, a explicat procurorul-şef.

Potrivit lui Bologa, serviciile medicale sunt „proaste”, chiar dacă statul a mărit anual bugetul. „Avem ocuparea funcţiilor, achiziţiile publice în domenii de mare infrastructură, domeniul sănătăţii, care este foarte important. S-au făcut studii, de exemplu, pe buget în domeniul sănătăţii. Statul român în fiecare an, dacă nu a dublat, oricum a mărit bugetul pentru sănătate. Or, noi avem servicii medicale proaste în continuare. Foarte mulţi din cetăţenii noştri se duc în alte state europene pentru a-şi face tratamentul. Or, este inexplicabil cum din ce în ce sunt mai mari fonduri alocate sănătăţii, iar noi în continuare avem un fenomen al corupţiei generalizat în acest domeniu”, a transmis Crin Bologa. Cei doi candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Crin Bologa, şi Marius Ionuţ Voineag, procuror în cadrul DNA – susţin interviul, marţi, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.