Situația statului de drept în Uniunea Europeană – RAPORT pe 2023. Gorghiu (Justiție): „Ritmul reformelor trebuie menţinut”

Comisia Europeană a publicat miercuri cea de-a patra ediție a raportului anual privind statul de drept, ținând seama de situația statului de drept din fiecare stat membru: s-au înregistrat progrese în ceea ce privește 65 % din recomandări, dar sunt necesare acțiuni suplimentare.

Deși există în continuare preocupări legate de statul de drept în unele state membre ale UE, raportul a devenit un factor-cheie al schimbării și al reformelor pozitive. 65% din recomandările de anul trecut au fost puse în aplicare, integral sau parțial. Acest lucru arată că în statele membre se depun eforturi considerabile pentru a da curs recomandărilor din anul precedent. Având în vedere că reformele de îmbunătățire a cadrului privind statul de drept necesită timp, s-a realizat o evoluție semnificativă pe parcursul unui singur an. În același timp, în unele state membre persistă preocupări sistemice.

Raportul vizează patru piloni: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul mass-mediei și alte sisteme de control și echilibru instituțional, notează Mediafax.

Reformele în domeniul justiției

Reformele din domeniul justiției au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an, multe state membre dând curs recomandărilor din 2022 și punând în aplicare reformele convenite în contextul Mecanismului de redresare și reziliență.

Multe state membre au înregistrat progrese suplimentare sau au finalizat reforme importante în ceea ce privește consolidarea independenței sistemului judiciar, cum ar fi eforturile legislative de consolidare a independenței și a eficacității consiliilor judiciare, îmbunătățirea procedurilor de numire a judecătorilor și a funcționării instanțelor supreme sau pregătesc măsuri de consolidare a autonomiei parchetelor.

Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătățească eficiența și calitatea justiției și să faciliteze accesul la justiție. Statele membre au investit în continuare în sistemele lor de justiție, deși în unele state membre remunerarea judecătorilor și a procurorilor constituie un motiv de îngrijorare și a generat provocări în ceea ce privește recrutarea de personal judiciar calificat. În același timp, în câteva state membre persistă preocupări structurale în ceea ce privește independența sistemului judiciar.

În ceea ce privește recomandările pentru 2023 privind justiția, acestea abordează provocări precum necesitatea unor garanții în procedurile judiciare de numire, componența consiliilor judiciare, autonomia parchetelor sau necesitatea de a asigura resurse adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv din perspectiva salariilor judecătorilor și procurorilor.

Cadrele anticorupție

Corupția rămâne un motiv serios de îngrijorare atât pentru cetățenii, cât și pentru întreprinderile din UE. Sondajul Eurobarometru special din 2023 privind atitudinile cetățenilor față de corupție în UE arată, de exemplu, că o majoritate tot mai mare a cetățenilor (70 %) și a întreprinderilor (65 %), potrivit Sondajului Eurobarometru Flash privind atitudinile întreprinderilor față de corupție în UE, consideră că în țara lor corupția este larg răspândită. Europenii sunt din ce în ce mai sceptici cu privire la eforturile naționale de combatere a corupției, aproximativ 67 % dintre aceștia considerând că nu se iau măsuri suficiente în cazurile de corupție la nivel înalt.

O serie de state membre au luat măsuri, în conformitate cu recomandările referitoare la combaterea corupției din Raportul din 2022 privind statul de drept. Mai multe state membre au continuat reformele în materie de drept penal pentru a consolida lupta împotriva corupției. Unele state membre au continuat să aprofundeze rezultatele obținute în ceea ce privește investigarea, urmărirea penală și sancționarea corupției la nivel înalt, în timp ce altele au luat măsuri pentru a consolida capacitatea autorităților de urmărire penală responsabile de combaterea corupției, prin resurse suplimentare și specializare.

În ceea ce privește aspectele preventive, mai multe state membre și-au actualizat strategiile și planurile de acțiune anticorupție existente sau fac demersuri în vederea revizuirii acestora. Alte state membre au luat măsuri pentru a consolida cadrele de integritate, cum ar fi codurile de conduită sau normele privind activitățile de lobby. Recomandările emise anul acesta sunt legate de consolidarea cadrelor preventive, cum ar fi cele care reglementează activitățile de lobby și normele privind conflictele de interese, precum și de asigurarea investigării și urmăriri penale eficace a cazurilor de corupție.

În majoritatea statelor membre, funcționarii publici trebuie să își declare averile și interesele, dar aceste obligații variază în ceea ce privește domeniul de aplicare, transparența și accesibilitatea informațiilor divulgate, precum și în ceea ce privește nivelul și eficacitatea verificării și asigurării respectării normelor din acest domeniu. În unele state membre, procedura de cercetare și urmărire penală în cazurile de corupție este de durată și lipsesc încă rezultate solide, în special în cazurile la nivel înalt. Pentru a asigura măsuri anticorupție mai coerente și mai eficace în întreaga Uniune, Comisia a propus, în mai 2023, o nouă legislație la nivelul UE privind corupția.

Libertatea și pluralismul mass-mediei

Mai multe state membre au adoptat, au consolidat sau discută măsuri de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a condițiilor de muncă ale acestora, valorificând, de asemenea, inițiativele recente ale Comisiei, cum ar fi Recomandarea referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și Recomandarea privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive. De la ultimul raport, anumite state membre au adoptat acte legislative care sporesc transparența proprietății asupra mass-mediei și au consolidat dispozițiile menite să îmbunătățească independența sau să extindă sfera de competență a autorităților de reglementare în domeniul mass-mediei.

Există în continuare diverse preocupări legate de lipsa de transparență în ceea ce privește distribuirea publicității de stat, conflictele de interese și accesul la documentele publice, acestea fiind câteva dintre aspectele-cheie evidențiate în raport cărora trebuie să li se acorde mai multă atenție. Deși unele state membre au inițiat reforme pentru a consolida independența serviciilor publice de radiodifuziune, altele nu au luat măsuri pentru a aborda provocările în acest sens.

Constatările raportului în ceea ce privește libertatea mass-mediei se bazează pe o serie de surse, cum ar fi Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2023, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor și platforma Mapping Media Freedom.

Comisia a emis din nou o serie de recomandări care se referă, printre altele, la alocarea transparentă și echitabilă a publicității de stat, la guvernanța independentă a serviciilor publice de mass-media și la măsuri de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor, precum și la dreptul de acces la documentele publice. În septembrie 2022, Comisia a propus Legea privind libertatea mass-mediei, în prezent în curs de negociere, care stabilește garanții la nivelul UE pentru a proteja pluralismul și independența editorială a mass-mediei.

Mecanisme instituționale de control și echilibru

Statele membre au îmbunătățit în continuare calitatea proceselor legislative, implicând părțile interesate în aceste procese – o tendință observată în rapoartele anterioare privind statul de drept. Curțile constituționale continuă să joace un rol esențial în sistemul de control și echilibru și au luat, de asemenea, decizii importante cu privire la organizarea sistemelor naționale de justiție. În unele state membre, statutul instituțiilor de apărare a drepturilor omului, al avocaților poporului și al altor autorități independente a fost consolidat în continuare. În majoritatea statelor membre există un mediu favorabil, care sprijină societatea civilă, iar unele dintre acestea iau măsuri pentru a oferi sprijin suplimentar.

Cu toate acestea, în unele state membre nu există încă un cadru oficial pentru consultarea părților interesate sau un astfel de cadru nu este respectat suficient în practică, iar organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului continuă să se confrunte cu provocări precum probleme de finanțare și restricții ale spațiului lor de operare. În diverse state membre, au fost exprimate preocupări cu privire la continuarea utilizării competențelor de urgență.

Raportul include din nou informații privind punerea în aplicare de către statele membre a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, sunt monitorizate în continuare reacțiile mecanismelor de control și echilibru ale statelor membre la utilizarea spyware.

Pentru a aborda aceste provocări, Comisia și-a reiterat recomandările care nu au fost puse în aplicare sau au fost puse în aplicare parțial și a emis, dacă a fost cazul, recomandări noi legate, de exemplu, de implicarea în mod eficace a părților interesate în procesul legislativ, de instituirea și funcționarea instituțiilor naționale acreditate de apărare a drepturilor omului și de asigurarea unei cadru deschid de operare pentru societatea civilă.

În prezent, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să continue dezbaterile generale și dezbaterile specifice fiecărei țări pe baza raportului, utilizând totodată recomandările pentru a analiza în continuare punerea lor concretă în aplicare. De asemenea, Comisia invită parlamentele naționale, societatea civilă și alte părți interesate și actori cheie să continue dialogul privind statul de drept atât la nivel național, cât și la nivel european, cu o implicare sporită a cetățenilor. În sfârșit, Comisia invită statele membre să abordeze în mod eficace provocările identificate în cadrul raportului și este pregătită să le ofere sprijin în eforturile de continuare a punerii în aplicare a recomandărilor.

„Sunt multe aspecte pozitive”

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a transmis miercuri că Raportul privind statul de drept publicat de Comisia Europeană conţine multe aspecte pozitive, dar ritmul reformelor trebuie menţinut.

Raportul privind statul de drept de anul acesta constată în mod obiectiv progresele înregistrate de România care au condus la consolidarea independenţei justiţiei, precum şi a prevenirii şi combaterii corupţiei. Sunt multe aspecte pozitive în acest raport, dar ritmul reformelor trebuie menţinut. Vom continua dialogul deschis şi onest cu Comisia Europeană şi cu statele membre în cadrul acestui exerciţiu”, a afirmat Gorghiu într-un comunicat al MJ.

Conform MJ, Raport privind statul de drept notează progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2022 şi anume: adoptarea noilor Legi ale justiţiei şi constituirea grupului de experţi independenţi pentru evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia cu privire la noile legi ale justiţiei, impactul pozitiv al măsurilor administrative luate pentru asigurarea resurselor umane în cadrul DNA, funcţionarea sistemului post-SIIJ. În plus, sunt remarcate punerea în acord a Codului penal şi a Codului de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale, precum şi implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, conform calendarului.

Comisia Europeană îşi menţine îngrijorările cu privire la deficitul de resurse umane din sistemul judiciar. În acelaşi timp, constată lipsa progreselor cu privire la: reglementarea activităţii de lobby la nivelul Parlamentului, consolidarea independenţei mass-media, îmbunătăţirea procedurilor de consultare publică în procesul de legiferare şi acreditarea internaţională a Institutului pentru Drepturile Omului.

Percepţia publicului general este că independenţa sistemului judiciar a crescut în comparaţie cu 2022, la 48%, dar se menţine la acelaşi nivel ca şi în 2016. Un alt aspect care impune o atenţie suplimentară este faptul că percepţia la nivel de experţi şi mediu de afaceri este aceea că nivelul corupţiei rămâne ridicat.

Referitor la „Pilonul I – Sistemul de justiţie”, se evidenţiază că noile Legi ale justiţiei reprezintă un progres semnificativ pentru consolidarea independenţei justiţiei, precum şi faptul că ele abordează mai multe preocupări de lungă durată şi contribuie în mod pozitiv la consolidarea eficienţei şi independenţei sistemului judiciar.

Cu privire la calitatea actului de justiţie, se reţine că sunt dezvoltate, în continuare, instrumente digitale pentru gestionarea cauzelor, statistici şi afişarea online a deciziilor instanţelor.

În ceea ce priveşte eficienţa în ansamblu a sistemului, se menţionează faptul că aceasta a crescut, având în vedere diminuarea duratei proceselor. În ciuda numărului mare de cazuri noi, rata de soluţionare a cauzelor civile şi comerciale rămâne de peste 100%, fiind mai multe cauze soluţionate decât cele nou intrate.

Pe de altă parte, se reţine că deficitul tot mai mare de magistraţi generează îngrijorări serioase, deoarece ar putea avea impact asupra calităţii şi eficienţei sistemului judiciar. Situaţia a devenit critică în unele instanţe şi parchete ca urmare a unui număr ridicat de pensionări de anul trecut. De asemenea, Raportul notează că numărul de cauze pe rolul instanţelor rămâne ridicat.

În privinţa Pilonului II – Cadrul anticorupţie, Comisia a menţionat că se menţin rezultatele pozitive în combaterea corupţiei, inclusiv cazuri de mare corupţie, au fost abordate provocările operaţionale ale DNA, reforma Codului penal şi a Codului de procedură penală este finalizată şi Parchetul European (EPPO) apreciază buna cooperare cu autorităţile naţionale.

A fost notat şi faptul că Senatul a adoptat reguli privind criteriile obiective pentru ridicarea imunităţii, în oglindă cu cele adoptate de Camera Deputaţilor în 2019.

Referitor la Agenţia Naţională de Integritate, au fost reţinute progresele realizate privind codificarea legilor integrităţii, digitalizarea declaraţiilor de avere şi interese, precum şi faptul că instituţia este autoritatea competentă să soluţioneze raportările avertizorilor de integritate.

Pe baza acestei analize, Comisia a formulat şapte recomandări pentru România: să finalizeze evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind Legile justiţiei; să dispună măsurile operaţionale necesare pentru soluţionarea provocărilor restante privind investigarea infracţiunilor în sistemul judiciar; să intensifice eforturile pentru asigurarea resurselor umane necesare în sistemul judiciar, inclusiv pentru unităţile de parchet; să introducă reguli privind activitatea de lobby pentru parlamentari; să ia măsuri pentru consolidarea independenţei mass-media; să asigure consultarea publică efectivă în procesul legislativ; să continue eforturile privind acreditarea internaţională a Institutului privind Drepturile Omului.

Spread the love

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *