Voineag, propunerea pentru șefia DNA: „Trebuie să stopăm calculele de profitabilitate ale unor inculpați prin reținerea rapidă a banilor”
Procurorul nominalizat de ministrul Justiției pentru ocuparea postului de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, a vorbit în fața Secției de procurori a CSM în cadrul interviului de marți. Acesta prezintă pe larg proiectul său pentru viitorul Direcției în cazul numirii sale în funcție, și explică între altele că o conduită a unora dintre inculpați este aceea a calculului de profitabilitate. Astfel, explică magistratul Voineag, o metodă de a stopa fenomenul corupție ar putea fi identificarea și stoparea din timp a produselor infracțiunilor, concret, reținerea rapidă a banilor obținuți de unii inculpați din faptele de corupție.
Pentru eficientizarea acestui plan de acțiune, explică magistratul Voineag, acesta ar dori să perfecționeze, în eventualitatea numirii sale în funcția de procuror șef al DNA, un „task force economic”, care să reușească în mod efectiv confiscarea a mai multor produse ale infracțiunilor de corupție.
„Îmi doresc ca DNA sa aibă cel mai performant serviciu ce investigare a infracțiunilor economica. doresc dislocarea a 30 de ofițeri specializați in cercetarea infracțiunilor economice. Îmi doresc câteva luni de specializare accentuata a acestora pentru ca apoi sa ii punem sa lucreze in echipe mixte ofițer-procuror pentru cercetarea faptelor predicat de natura economică. E vorba de experiență mea anterioara si îmi asum ca investigația financiara trebuie făcută de acești ofițeri. E vorba de audieri efective, de verificarea unor cercuri relaționale concrete, pentru depistarea si găsirea acestor bunuri ajunse la terți. Nu vorbim de constatări simple ci despre investigații efective, in teren, in plan direct”, a explicat procurorul Marius Voineag Secției pentru procurori din CSM în cadrul interviului.
Mai precis, este vorba despre faptul că unii inculpați preferă să comită fapta penală știind că rămân ulterior cu o sumă generoasă de bani sau produse chiar și în eventualitatea unei condamnări. Astfel, explică magistratul Voineag, o metodă de a stopa fenomenul corupție ar putea fi identificarea și stoparea din timp a produselor infracțiunilor, concret, reținerea rapidă a banilor obținuți de unii inculpați din faptele de corupție.
În acest context, Voineag a amintit de recenta „fugă“ din țară a președintelui CJ Brașov, Ionel Arsene, condamnat definitiv, vineri, de Curtea de Apel Brașov.
„Nu mai departe de săptămâna trecută am avut un caz care indică acest calcul de profitabilitate. Astfel este subminată fără echivoc încrederea în lupta anticorupție iar acest fenomen trebuie descurajat. Putem descuraja prin stoparea si reținerea produsului infracțional”, spune magistratul.
„Astfel am explicat în proiectul meu modalitățile în care putem stopa și reține aceste produse infracționale, dublul scop fiind si acela de a descuraja atitudinile asumate ale unor astfel de persoane care accepta posibilitatea unor condamnări contra sumelor de bani păstrate”, a mai spus Voineag.
Mai departe el a explicat din punct de vedere al mecanismelor economice cum ar trebui procedat pentru identificare din timp și blocarea acestor sume de bani de la cei cercetați pentru fapte de corupție.
Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, a fost dat în urmărire după ce polițiștii nu l-au găsit, vineri seara, pentru a-l duce în penitenciar. Arsene a fost condamnat vineri de Curtea de Apel Bacău la a 6 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție. Ionel Arsene apare pe site-ul Poliției Române la secțiunea „Most wanted”.