Gorghiu (Justiție): „Traducerea documentelor, deplasarea escortei, transportul, toate acestea vor fi plătite de fugar”

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a transmis, miercuri, că România a cheltuit, în 2023, 10 milioane de lei pentru aducerea în ţară a fugarilor şi este normal ca aceştia să plătească cheltuielile, fiind adoptată o Hotărâre de Guvern în acest sens.

„10 milioane de lei. Atât ne-au costat fugarii în 2023. Pe mine, pe tine, pe toţi cetăţenii care contribuie la bugetul de stat. Corect este ca el – fugarul – să acopere cheltuielile aducerii sale în ţară.  Aşa se va întâmpla de acum încolo. Hotărârea de Guvern, adoptată azi, stabileşte la ce cheltuieli ne referim mai exact”, a transmis, miercuri, ministrul Justiţiei.

Alina Gorghiu a precizat care sunt cheltuielile necesare pentru aducerea unei persoane în ţară: „Ca să îl aduci pe Popescu din Mexic înapoi aici, statul trebuie să facă următoarele cheltuieli: traducerea documentelor necesare, deplasarea escortei, transportul fugarului, să acopere eventuale cheltuieli medicale ale fugarului. Toate acestea nu vor mai fi plătite de stat, ci de fugar. E foarte important să facem justiţie până la capăt”.

Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să discute, joi, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu „Legea fugarilor”, după ce a fost amânată de mai multe ori.

ICCJ a atacat la CCR Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, adoptată de Camera Deputaţilor pe 29 noiembrie 2023, care prevede că persoanele condamnate definitiv care nu se prezintă în termen de şapte zile la Poliţie pentru a fi încarcerate vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani. În opinia Înaltei Curţi, prin această lege s-ar încălca dreptul la un proces echitabil şi cel la libertate individuală.

„Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la un an la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei”, prevede proiectul de lege.

Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.

Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoş Săvulescu sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România care au reuşit să plece din ţară pentru a scăpa de închisoare. Italia şi Grecia sunt ţările preferate de fugarii condamnaţi.