Călin Georgescu, convins că SUA ne vor „pedepsi” mai tare, după retragerea militarilor: „Lipsă de încredere față de administrația ilegitimă de la București. Vor urma și alte elemente în perioada următoare”

Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a declarat joi referitor la retragerea unui număr de soldați americani de pe teritoriul României, că vor urma și alte măsuri din partea administrației Trump din cauza lipsei de încredere în conducerea de la București.

„Agresiunea manifestată față de administrația Trump de către oficiali români de rang înalt cu siguranță nu a trecut neobservată la Washington, iar retragearea parțială a trupelor americane din România este modul diplomatic în care conducerea SUA arată lipsa de încredere față de administrația ilegitimă de la București. Vor urma și alte elemente în perioada următoare”, a declarat Călin Georgescu.

Georgescu s-a prezentat astăzi la Tribunalul București și urmează să afle ce vor decide magistrații în cazul contestației sale, dacă va fi sau nu prelungită măsura controlului judiciar cu încă 60 de zile.

Judecătorii au rămas în pronunțare. Candidatul interzis de CCR a părăsit deja Tribunalul în uralele și încurajările numeroșilor săi susținători.Un bărbat a fost luat pe sus de jandarmi si urcat în dubă, în urma unor incidente, iar o femeie care susține ca ar fi soția lui susține că a fost bruscată de forțele de ordine. Femeia susține că soțul ei ar fi fost ridicat pentru că vorbea la potravoce.

Europa dă testul mobilității: Pregătiri urgente pentru a înlocui trupele americane

Președintele american Donald Trump a adus de mai multe ori în discuție intenția de a reduce prezența militară a Statelor Unite în Europa, în cadrul politicii sale „America First”. Experții avertizează că o astfel de decizie ar impune o mobilizare masivă a statelor europene pentru a compensa absența trupelor americane.

La începutul anului 2025, aproximativ 84.000 de militari americani erau staționați în Europa, un număr care fluctuează în funcție de rotațiile regulate și exercițiile militare planificate. În cei trei ani de la începutul conflictului din Ucraina, acest efectiv a variat între 75.000 și 105.000 de soldați, incluzând forțele aeriene, armata terestră și marina. Experții în apărare avertizează că, fără sprijinul american, Europa ar trebui să mobilizeze circa 300.000 de soldați și să investească aproximativ 250 de miliarde de euro anual pentru a menține securitatea. Aceasta ar presupune creșterea cheltuielilor militare la cel puțin 3,5% din PIB-ul fiecărei țări, achiziționarea a 1.400 de tancuri, 2.000 de vehicule blindate și producerea anuală a aproximativ 2.000 de drone cu rază lungă de acțiune, notează Digi24.

Franța: „Apărarea flancului estic va rămâne robustă”

Apărarea flancului estic al Europei va rămâne „robustă”, în ciuda reducerii anunţate a numărului de soldaţi americani în România, a declarat pentru AFP un membru al anturajului noului ministru francez al apărării Catherine Vautrin, relatează news.ro.

„Colaborăm cu Statele Unite şi cu ţările din flancul estic pentru a ne asigura că apărarea colectivă este solidă şi robustă. Este şi va rămâne aşa”, a declarat această sursă.Franţa este naţiune-cadru a NATO în România, unde comandă batalionul multinaţional al alianţei.

Statele Unite au anunţat miercuri că îşi vor reduce prezenţa militară pe frontul estic al NATO, în special în România, în timp ce conflictul din Ucraina continuă să facă ravagii pe continent.„Redimensionarea forţelor americane este rezultatul noilor priorităţi ale administraţiei prezidenţiale, anunţate în februarie”, a subliniat Ministerul Apărării din România într-un comunicat. Această decizie „a ţinut cont şi de faptul că NATO şi-a consolidat prezenţa şi activitatea pe flancul estic, ceea ce permite Statelor Unite să-şi ajusteze poziţia militară în regiune”, a adăugat acesta.

Reducerea prezenţei militare a Statelor Unite în Europa este o „ajustare” care nu va împiedica forţele americane să rămână mai numeroase decât erau altădată, a reacţionat un oficial al NATO. „Chiar şi cu această ajustare, prezenţa forţelor americane în Europa rămâne mai importantă decât a fost mulţi ani, cu mult mai multe forţe americane pe continent decât înainte de 2022”, anul invaziei ruse în Ucraina, a precizat acest responsabil pentru AFP.

Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a asigurat miercuri jurnaliştii că Varşovia că „nu a primit nicio informaţie cu privire la o reducere a contingentului din Polonia, spre deosebire de alte ţări, care au primit astăzi, cum ar fi România”. Concret, Statele Unite vor suspenda rotaţia unei brigăzi „care avea elemente în mai multe ţări NATO”, a precizat MApN. „Nu vorbim despre o retragere a forţelor americane, ci despre încetarea rotaţiei unei brigăzi care avea elemente în mai multe ţări NATO, inclusiv Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria”, a precizat ministrul apărării, Ionuţ Moşteanu, într-o conferinţă de presă.

În Germania, unde se află cel mai mare contingent de trupe americane din Europa, un purtător de cuvânt al guvernului a afirmat că ţara nu este afectată de această redistribuire.Subliniind că decizia americană este „o evoluţie previzibilă”, anticipată, Moşteanu a reamintit că Europa a început să investească mai mult în propriile armate şi că a „decis să-şi asume responsabilitatea pentru propria apărare”.

Prima reacție a lui Donald Trump

Președintele american Donald Trump a declarat, la bordul Air Force One, că retragerea parțială a trupelor americane din România „nu este un subiect foarte important” și „nu e mare lucru”.

Întrebat de reporteri la bordul Air Force One despre retragerea trupelor americane din România, Donald Trump a spus că ar putea să vorbească despre acest subiect, dar nu este unul foarte important, notează Mediafax.„Aș putea să vorbesc despre subiectul asta, dar nu este unul foarte important, nu e mare lucru”, a spus președintele american.

Într-o mișcare rară, principalii legislatori republicani din Comisiile pentru servicii armate ale Senatului și Camerei Reprezentanților au criticat dur decizia Pentagonului de retragere a trupelor americane din România.România și Aliații au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, a transmis miercuri dimineață Ministerul Apărării Naționale, care anunță că aproximativ o mie de soldați americani vor rămâne în România.

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a spus, după anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane din România, că „România rămâne o țară sigură”, iar prezența militară aliată pe teritoriul național continuă să fie una „considerabilă”.