Nicușor Dan: „Există o tensiune socială la adresa magistraților. Orice e rău în țară se întâmplă pentru că ei au pensii mari. M-am văzut și eu beștelit de unii magistrați, fără să am vreo vină”

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a propus un acord pentru justiție și stabilitate instituțională, totul în contextul conflictelor din justiție din ultimele zile. În acest context, președintele Nicușor Dan a subliniat că și el a fost „beștelit” de unii magistrați în ultimele zile.

„Nu am avut această informație. Pe prima liniuță sunt de acord, dar să fie în ambele sensuri. M-am văzut și eu beștelit de unii magistrați, fără să am vreo vină. Am vrut să fiu echilibrat. Niciodată nu strică să mai spui ceva explicit. Niciodată nu strică să explicităm. Cred că ar fi util și unii și alții să fie mai ponderați în manifestările lor publice. Pe conținut, o să vedem…”, a spus Nicușor Dan.

Nicușor Dan a vorbit și despre eventualitatea în care magistrații ar putea să primească unele salarii de tip compensație.„E prima dată când aud de compensații la magistrați. Acum e un echilibru în ceea ce privește salariile. Ele sunt mult mai mari în comparație cu alte zone din economie”, a punctat Nicușor Dan.

Președintele Nicușor Dan a vorbit, miercuri, de la Palatul Cotroceni, despre decizia CSM de a face plângere penală vicepremierului Oana Gheorghiu, dar a ținut să ia apărarea magistraților:

„Un referendum îl folosești când societatea are o părere divergentă. Aici nu este cazul pentru toți sunt de acord că pensia nu trebuie să fie la fel ca și cu salariul. Nu a fost cel mai echilibrat gest de a face o plângere penală unui om politic (n. r. Oana Gheorghiu) pentru o declarație politică.În sprijinul CSM-ului este un fenomen.CSM este compus din magistrați. De câteva luni există o tensiune socială la adresa magistraților. Orice e rău în țară se întâmplă pentru că ei au pensii mari. Am vorbit cu o doamnă judecător care mi-a spus că a încercat să-și facă meseria. Acum a zis că îi e frică să spună public că spun judecător”, a spus Nicușor Dan.

Reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) propun un ”acord pentru Justiţie şi stabilitate instituţională”, în care se prevede că ”Justiţia nu poate fi subiect de campanie, ţintă de atac politic sau instrument de deturnare a responsabilităţilor altor puteri ale statului”. Acordul face referire şi la ”depăşirea neîntârziată a situaţiei actuale de criză”, prin clarificarea publică, printr-o poziţie comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraţilor a fost îndeplinit şi nu afectează eligibilitatea fondurilor europene, dar şi prin adoptarea unei soluţii legislative unitare privind regimul de pensionare. Totodată, se solicită un plan realist de etapizare a modificărilor legislative privind pensionarea, dar şi acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcţionate transparent către magistraţii care asigură efectiv funcţionarea instanţelor şi parchetelor. Reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei au anunţat, miercuri, că, în contextul întâlnirii convocate de preşedinte la Palatul Cotroceni pe tema pensiilor magistraţilor, instituţia propune un ”acord pentru Justiţie şi stabilitate instituţională”, care vizează un ”angajament comun al instituţiilor fundamentale ale statului român pentru protejarea statului de drept şi pentru asigurarea stabilităţii în perioada de redresare economică”.

Acest acord include şase puncte, primul referindu-se la respectarea Justiţiei în statul de drept: ”Toate puterile statului se angajează să respecte independenţa şi rolul constituţional al Justiţiei, ca fundament al democraţiei şi garanţie a drepturilor cetăţenilor. Respectarea hotărârilor instanţelor judecătoreşti, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a recomandărilor Comisiei Europene reprezintă expresia angajamentului României faţă de valorile statului de drept şi de apartenenţa sa la Uniunea Europeană. Nicio măsură administrativă, fiscală sau politică nu va putea fi adoptată în contradicţie cu principiile independenţei Justiţiei şi ale echilibrului constituţional al puterilor în stat”, se arată în document.

Cel de-al doilea punct vizează ”încetarea atacului politic asupra Justiţiei”. Reprezentanţii ICCJ solicită astfel ca ”reprezentanţi ai autorităţilor publice să îşi asume angajamentul comun de a asigura un climat de respect, echilibru şi neutralitate politică în raport cu sistemul judiciar”.

”Justiţia nu poate fi subiect de campanie, ţintă de atac politic sau instrument de deturnare a responsabilităţilor altor puteri ale statului. Un exemplu relevant îl constituie situaţia prescripţiei răspunderii penale, generată de Deciziile Curţii Constituţionale prin care s-a declarat neconstituţională sintagma «oricărui act de procedură în cauză» din art. 155 alin. (1) Cod penal. După publicarea deciziei, articolul a devenit inaplicabil, iar instanţele nu mai puteau prelungi termenul de prescripţie în lipsa unei intervenţii legislative”, adaugă aceştia. Ei explică faptul că, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul şi, în subsidiar, Guvernul aveau obligaţia de a pune Codul Penal în acord cu decizia CCR, dar această obligaţie nu a fost îndeplinită, ”ceea ce a generat un vid normativ şi efecte grave în cauzele penale”.

”În locul unei asumări responsabile, s-a manifestat o atitudine de delegare a responsabilităţii către sistemul judiciar, însoţită de atacuri publice la adresa magistraţilor. Judecătorii şi procurorii nu pot crea legea, ci doar o aplică. A cere Justiţiei să repare prin interpretare omisiunile altor puteri înseamnă a-i cere să încalce Constituţia. Orice formă de atac politic, discurs denigrator sau presiune publică la adresa instanţelor ori a magistraţilor este incompatibilă cu principiile statului de drept. Justiţia trebuie respectată, protejată şi sprijinită în exercitarea rolului său constituţional, nu transformată într-un instrument al confruntării politice”, susţin reprezentanţii ICCJ.

Ei solicită, la al treilea punct al acordului, o comunicare publică responsabilă. ”Toate autorităţile statului îşi asumă un cod de conduită publică privind comunicarea pe teme de justiţie, bazat pe adevăr, echilibru şi respect instituţional, pentru a preveni denaturarea informaţiilor, presiunile şi politizarea actului de justiţie. Acest cod va consacra principiile respectului reciproc, transparenţei, echilibrului şi protejării independenţei magistraţilor, asigurând un climat de încredere între instituţiile statului şi cetăţeni. Atacurile politice, denigrările sau distorsionarea faptelor juridice sunt incompatibile cu principiile statului de drept”, subliniază reprezentanţii ICCJ.