Europa a căzut „între scaune”: SUA eliberează terenul, iar europenii rămân singuri în fața Rusiei. România, imagine cumplită în NATO: Problemele de infrastructură blochează transferul militarilor

Pe măsură ce Statele Unite își reduc prezența militară în Europa și se orientează spre Asia, europenii se confruntă cu realitatea unui continent care trebuie să se apere în fața Rusiei. Întârzierile în deplasarea trupelor, deficitul de capabilități militare critice și încălcările tot mai mari ale spațiului aerian, chiar și în state membre NATO, precum România, dezvăluie amploarea dependenței de „garanțiile” americane, care nu mai sunt considerate de la sine înțelese.

Nevoia Europei de a se pregăti va fi evidențiată în această săptămână, în timp ce Washingtonul își sporește contactele cu Rusia odată cu vizita lui Steve Witkoff la Moscova, relatează Bloomberg. În timp ce Casa Albă insistă să pună capăt războiului din Ucraina, amenințările sale din această lună de a întrerupe sprijinul militar care a mai rămas de acordat Kievului au ridicat perspectiva ca forțele europene să fie nevoite să apere Ucraina și, poate, chiar și restul frontierei de est, cu un sprijin american limitat. Este departe de a fi sigur că europenii vor reuși, notează agenția de știri în analiza sa. Oficiali români, dar și europeni prezenți la exercițiul militar de la Cincu, la aproximativ 260 de kilometri nord de București pe cale rutieră, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la timpul necesar pentru ca aliații NATO să ajungă pe front.

Din cauza limitărilor din infrastructura de transport, ar putea fi nevoie de mai multe săptămâni, au spus ei, ceea ce ar lăsa forțele terestre ale României să se apere aproape singure în cazul unui atac până la sosirea întăririlor. În același timp, războiul lui Putin trece granița deja periculos către Europa, de la incursiuni cu drone și rachete până la incidente de sabotaj și incendiere, pentru care politicienii dau vina pe Moscova, notează Bloomberg.

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a avertizat marțea trecută că agențiile de informații germane cred că Rusia ar putea fi într-o poziție de a ataca un stat membru NATO în următorii patru ani.„Rusia testează cu adevărat cât de departe poate merge”, a declarat săptămâna trecută pentru Bloomberg șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas. „Ceea ce încearcă ei să obțină acum este să propage frică în societățile noastre”, a adăugat ea.

În timp ce europenii urmăresc distrugerile din Ucraina, Statele Unite au început să întreprindă ceea ce au spus de luni de zile: își vor reduce prezența militară pe continent pentru a se concentra pe Asia, cerând aliaților europeni să își asume o mai mare parte din apărarea lor. România, care găzduiește mai multe baze NATO, asistă la o reducere a numărului militarilor americani de pe teritoriul său de la 1.700 la aproximativ 1.000, după cum a anunțat Washingtonul la sfârșitul lunii octombrie, în timp ce retrageri similare sunt planificate pentru Bulgaria, Slovacia și Ungaria. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că măsura a fost luată în coordonare cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și aliații săi. Oficialii de la București au declarat public că înțeleg raționamentul SUA. Dar, în privat, mulți și-au exprimat nemulțumirea, vorbind sub condiția anonimatului din cauza sensibilității problemei.

În spatele ușilor închise, oficialii europeni duc o luptă dură pentru a-și convinge aliații americani să nu-și retragă forțele. Washingtonul a încercat să calmeze temerile partenerilor săi asigurându-i că nu îi va abandona. Un continent care se luptă să se adapteze la o lume mai volatilă va fi greu de convins de astfel de asigurări, a declarat Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră la Middle East Institute, un think tank cu sediul la Washington. „Este prima dată în 70 de ani când europenii nu mai percep garanțiile de securitate americane drept garanții reale”, a spus ea.

În timp ce își retrag trupele, oficialii americani se grăbesc să laude capacitățile aliaților lor europeni. „Acesta este un exemplu perfect al modului în care europenii gestionează lucrurile singuri”, a declarat, mulțumit, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, după ce a urmărit exercițiul cu foc real din Transilvania.Însă această declarație a fost despre lupta terestră, unde membrii europeni ai NATO sunt autosuficienți. Chiar și aici, însă, Statele Unite au fost prezente, oferind control aerian și sprijin logistic, elemente care ar fi indispensabile în orice conflict la scară largă.Este un exemplu al poverii pe care Europa va trebui să o suporte dacă va trebui să reziste singură. În ceea ce privește așa-numiții „multiplicatori strategici ai forței”, și anume apărarea aeriană și antirachetă, atacurile de precizie la distanță lungă și serviciile de informații, continentul este încă dependent de americani.

Logistica este un exemplu în acest sens. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a asigurat România că, în cazul unui atac, aliații îi vor veni imediat în ajutor.Cu toate acestea, generalul Maxime do Tran, comandantul unei brigăzi blindate franceze desfășurate în România, s-a plâns de întârzierile în călătoria de 10 zile a unității sale către țară. Călătoria prin Grecia și Bulgaria a implicat cinci avioane, 11 trenuri și aproximativ 15 convoaie, a spus el. Tran a spus că trei zile ar fi putut fi economisite dacă nu ar fi fost opririle de la graniță.Forțele armate franceze au formulat plângeri similare și în timpul exercițiilor de la Cincu de acum trei ani. Acesta a fost genul de întârzieri care a determinat UE săptămâna trecută să propună reducerea birocrației pentru a facilita deplasarea echipamentelor militare în interiorul blocului comunitar.Întrebat la Cincu cât timp ar putea rezista România înainte de sosirea întăririlor, șeful armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a spus că țara sa ar avea aceeași rezistență ca Ucraina în cazul unui atac.

Pentru a-și consolida forțele, România valorifică fondurile UE promise pentru a permite blocului comunitar să respingă un atac rusesc până în 2030.România este al doilea cel mai mare beneficiar al fondului de împrumuturi pentru apărare SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, prin care a obținut 16 miliarde de euro. SAFE permite beneficiarilor să își revitalizeze industriile interne de apărare, o prioritate pentru București, spun oficialii români. Aceștia au subliniat că Europa nu poate rezista singură fără propria tehnologie militară, o problemă care nu poate fi rezolvată prin cumpărarea de echipamente americane „de-a gata”.Între timp, gigantul german în domeniul apărării Rheinmetall AG conduce o investiție de miliarde de euro, cu sprijinul UE, pentru a construi linii de producție în România și Bulgaria, în efortul de a acoperi deficitul critic de muniție de pe continent.Până se va reînarma, România este în căutarea unui alt aliat care să desfășoare trupe pe teritoriul său. Președintele țării, Nicușor Dan, a declarat că sunt în curs discuții cu aliații despre un posibil înlocuitor pentru forțele americane. Oficialii români au declarat că țara nu încearcă să schimbe decizia SUA de a se retrage.

Franța este acum în centrul atenției. După ani de zile în care i-a îndemnat pe europenii reticenți să renunțe la dependența militară de Statele Unite, Parisul își vede acum avertismentele confirmate.Dan va merge în Franța în perioada următoare pentru a discuta despre cooperarea în domeniul apărării, inclusiv despre posibila prezență militară a forțelor franceze în România.

Statele Unite au început să-și reducă contingentul militar în Europa, iar europenii sunt deja nevoiți să practice acțiuni independente chiar și în timpul exercițiilor. O mare problemă e dată însă de infrastructura deficitară, infrastructură necesară pentru transferul soldaților. O astfel de problemă o are inclusiv România. Deși serviciile de informații și politicienii occidentali au vorbit despre începutul perioadei prebelice pentru al doilea an și despre un posibil atac rusesc în anii următori, transferul trupelor NATO la granițele estice ale alianței durează încă săptămâni și nu a fost posibil înlocuirea Statelor Unite în zonele militare critice.

Cartierul general al Armatei SUA din Europa a anunțat la sfârșitul lunii octombrie că o brigadă de 3.000 de soldați staționați în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria se va întoarce în SUA fără înlocuire, notează Bloomberg. Această decizie a fost luată pentru a „asigura o postură echilibrată a forțelor și capacităților americane” și reflectă creșterea „capacităților și responsabilităților de luptă ale Europei.” În România, unde se află mai multe baze NATO, numărul soldaților americani a scăzut deja de la 1700 la 1000 de persoane, scrie sursa citată. Oficialii din București au declarat public că înțeleg motivele Washingtonului, dar în conversații private, unii au spus agenției că nu sunt deloc mulțumiți de decizie.

În noiembrie, a avut loc un exercițiu în Transilvania, unde o brigadă de soldați europeni sub comandă franceză a exersat apărarea acestei regiuni înconjurate de Munții Carpați fără americani. Este adevărat, Statele Unite asigurau controlul cerului și sprijinul logistic necesar în orice conflict de amploare. Iar dacă europenii sunt capabili să lupte la sol fără americani, atunci în domenii strategice precum informațiile, apărarea aeriană și antirachetă, loviturile de înaltă precizie pe distanțe lungi, NATO se bazează în principal pe Statele Unite. Uniunea Europeană a format un program de împrumuturi pentru apărare (Security Measures for Europe) de 150 miliarde de euro (SAFE) pentru a ajuta țările să-și dezvolte industriile de apărare. Agenția Spațială Europeană va lansa pentru prima dată un program militar, primind peste 1 miliard de euro pentru acesta. Se desfășoară muncă activă pentru a dezvolta potențialul de inteligență.Dar într-un domeniu atât de important precum logistica, problemele birocratice și de transport nu au fost încă rezolvate. Țările UE încearcă să formeze un „Schengen militar”, care să asigure transferul neîngrădit al trupelor, echipamentelor și armelor pe tot continentul. Generalul francez Maxime Do Tran s-a plâns că brigada sa blindată a călătorit în România pentru exerciții în 10 zile. Potrivit lui, cinci avioane, 11 trenuri și 15 convoaie au participat la transportul trupelor prin Grecia și Bulgaria. Dacă trupele nu ar fi trebuit să se oprească la granițe, ar fi ajuns cu trei zile mai devreme, a spus Tran.

Aceleași plângeri au fost exprimate acum trei ani, când, după invazia trupelor ruse în Ucraina, Franța nu a putut trimite tancuri în România pe cea mai scurtă rută terestră prin Germania și a fost nevoită să le livreze peste Marea Mediterană. Vama germană a refuzat să lase tancurile să treacă, considerându-le prea grele pentru drumurile locale, iar călătoria a durat câteva săptămâni în loc de câteva zile. Acum ar putea dura până la o lună și jumătate pentru a livra trupe din porturi strategice occidentale către țările de graniță cu Rusia sau Ucraina, potrivit oficialilor UE. Au dezvoltat propuneri pentru „mobilitate militară” pentru a reduce această perioadă la 3-5 zile.

Președintele român Nicușor Dan a declarat că țara sa negociază înlocuirea trupelor americane. Forțele armate ale Franței, care de ani de zile cer reducerea dependenței de Statele Unite pentru securitate, ar putea începe să joace un rol mai activ pe continent.