Miruță (MApN), vizat de moțiune simplă, după ce a spus că „trimitem trupe în Groenlanda, dacă ni se cere”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, aruncă bomba. Spune că, dacă i se va cere, România va trimite trupe în Groenlanda, în scenariul în care Statele Unite ar declanșa un atac. Radu Miruță spune că România ar trebui să contribuie și ea în acest presupus război, pentru că implică două țări NATO.

”Discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda, pentru că un stat membru NATO spune că nu exclude nicio metodă, inclusiv de atac împotriva altei țări membre NATO. Și atunci s-a rupt condiția de a fi NATO”, a declarat ministrul Apărări la un post de televiziune.

Întrebat cum ar răspunde România dacă ar primi o cerere din partea aliaților europeni de a trimite trupe în Groenlanda, Radu Miruță a răspuns: ”Păi sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea Articolului 5, adică o țară membră NATO este atacată și celelalte țări membre trebuie să contribuie, și decizia ar fi una a NATO.

Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de „Coaliție de Voință”, trimitem trupe acolo fără să existe invocarea Articolului 5. În astfel de situații, decizia este una pe care o ia CSAT-ul (Consiliul Suprem de Apărare a Țării), după care o supune la vot Parlamentului României, dacă să se trimită sau să nu se trimită trupe.

Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT-ului este clară: „no boots on the ground” (fără trupe la sol)”.

Un grup de senatori a depus în Senat o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruță, acuzându-l de declarații „iresponsabile” și de lipsă de rigoare strategică în gestionarea politicii de apărare. Documentul, inițiat de senatorul Dorin-Silviu Petrea, liderul grupului PACE – Întâi România, a fost semnat de peste o pătrime dintre membrii Senatului, conform procedurii parlamentare.

Moțiunea critică afirmațiile recente ale ministrului privind o posibilă participare a României la misiuni militare în Groenlanda, considerând că acestea au fost făcute fără o analiză strategică, juridică sau operațională prealabilă. Inițiatorii susțin că astfel de declarații pot afecta credibilitatea României în plan extern și pot crea confuzie în ceea ce privește angajamentele asumate în cadrul NATO și UE.

Documentul subliniază că România se află într-o zonă de importanță strategică majoră, pe flancul estic al NATO, iar orice discuție privind trimiterea de trupe în teatre de operații îndepărtate trebuie fundamentată riguros și prezentată transparent Parlamentului. Senatorii reclamă lipsa unor clarificări privind cadrul juridic al unei eventuale misiuni, existența unui mandat internațional și impactul asupra capacităților operative ale Armatei Române.

Inițiatorii moțiunii afirmă că declarațiile ministrului Miruță ar reprezenta o abatere de la principiile constituționale privind controlul civil asupra armatei și rolul Parlamentului în aprobarea misiunilor externe. Ei susțin că politica de apărare nu poate fi construită pe „speculații” și că astfel de poziții publice riscă să afecteze credibilitatea statului român într-un context geopolitic deja tensionat.

„România este un stat aflat într-o zonă de maximă sensibilitate strategică, pe flancul estic al NATO, cu responsabilități directe privind securitatea Mării Negre, apărarea frontierelor Uniunii Europene și stabilitatea regională. În acest context, orice declarație publică privind posibila angajare a forțelor armate române în teatre de operații îndepărtate, precum Groenlanda, trebuie să fie rezultatul unei analize strategice riguroase, fundamentate juridic, operațional și politic, și nu al unor speculații sau exerciții de comunicare politică. Constatăm cu îngrijorare degradarea gravă a calității actului de conducere și comunicare publică în domeniul apărării naționale, ca urmare a declarațiilor și pozițiilor recente asumate de Ministerul Apărării, sub conducerea domnului ministru Radu Miruță, reprezentant al USR. România, ca stat membru NATO și UE, se găsește într-un context geopolitic complex, marcat de o tensiune strategică crescută la nivelul relațiilor transatlantice și între puterile globale, de evoluții incerte în arhitectura de securitate euro-atlantică dar și de discuții la nivelul unor state aliate privind posibile misiuni în regiuni îndepărtate precum Groenlanda”, transmit parlamentarii care au depus moțiunea.

Moțiunea acuză, de asemenea, o „lipsă de profunzime instituțională” în modul în care Ministerul Apărării gestionează domeniul securității naționale și avertizează că Armata României nu trebuie folosită în scopuri politice sau de comunicare publică. Senatul urmează să stabilească data dezbaterii și votului asupra moțiunii simple, care, potrivit regulamentului, exprimă o poziție politică a forului legislativ, fără a avea efecte juridice directe asupra mandatului ministrului.

România are nave vechi de 40 de ani, dar Radu Miruță vrea să apere Groenlanda

Groenlanda este cea mai mare insulă de pe planetă, iar apărarea ei depinde de forțele navale. Groenlanda nu e Afghanistan sau Irak unde lupta s-a dat terestru, ci lupta se va da maritim, pentru că cine controlează apele teritoriale ale Groenlandei controlează toată insula. Aici apare o mare problemă pentru țara noastră: nu avem nave de război nici măcar pentru apărarea noastră.România are două fregate tip 22, cumpărate din Marea Britanie în 2004, la mâna a doua. Cele două fregate au fost fabricate în anii 80, deci au deja peste 40 de ani vechime și nici nu au fost modernizate recent de Armata Română.

Forțele navale române mai dispun și de o fregată de tip-11, numită „Mărășești”, care este cea mai mare navă de război a Armatei Române și probabil va rămâne așa pentru mult timp. Această fregată a fost construită în România, în 1985, deci are 41 de ani vechime. Nici această fregată nu a avut vreo modernizare importantă recentă, deși Ministerul Apărării a avut mai multe tentative. Oricum, toate cele trei fregate au peste 40 de ani vechime și chiar dacă ar fi modernizate, ar rămâne ineficiente pentru provocările din viitor.România dispune și de 4 corvete, iar toate au între 30 și 43 de ani vechime. Corveta „Amiral Petre Bărbureanu” a fost fabricată în 1983, corveta „Vice-Amiral Eugen Roșca ” în 1987, corveta „Contra-Amiral Eustațiu Sebastian” în 1989 și corveta „Contra-Amiral Horia Măcelaru” în 1996. Abia în 2025, Ministerul Apărării a semnat un contract de 220 de milioane de euro pentru achiziția unei corvete ușoare din Turcia.

Forțele navale române mai au și 3 nave purtătoare de rachete, dar și acestea au aproape 40 de ani vechime și au fost fabricate în Rusia. Navele purtătoare de rachete „Zborul”, „Lastunul” și „Pescărușul” au intrat în serviciu în 1990 și 1991.România nu are niciun submarin, care este esențial pentru apărarea apelor teritoriale. Armata Română nu are nave de asalt, nu are portavioane și nu are multe alte nave care sunt esențiale pentru apărare sau atac. În aceste condiții, nu e clar cu ce trupe vrea ministrul Radu Miruță să participe la misiuni în Groenlanda, pentru că actuala flotă nu ne garantează nici măcar apărarea țării. Este adevărat că Franța și Marea Britanie discută ipoteza de a trimite trupe, însă cele două țări vor să trimită nave și avioane de luptă.Dacă deschidem discuția despre avioane, situația este la fel de dramatică. Singurele avioane pe care le-a cumpărat România în ultimii 36 de ani sunt niște F-16 la mâna a doua, vechi de peste 40 de ani, care sunt modernizate, dar rămân oricum niște F-16 foarte vechi.

Forțele navale române suferă foarte mult din cauza lipsei de investiții. Achizițiile militare s-au concentrat mai mult pe forțele terestre și aeriene și deloc pe forțele navale. România a semnat inclusiv contractul pentru achiziția a 32 de avioane F-35, în condițiile în care nu avem o fregată modernă.Au existat mai multe discuții despre achiziția de fregate, inclusiv niște licitații, dar toate au eșuat în final. Nu e clar de ce România a renunțat la acele licitații, dar cert e că forțele navale sunt foarte descoperite în caz de război.În 2023, Ministerul Apărării a renunțat la licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a două fregate. Avem în Uniunea Europeană importanți producători de nave de război. Spre exemplu, Franța și Italia au construit împreună una dintre cele mai performante nave de război din lume: fregata clasă Horizon. Prețul pentru această navă de război ar depăși pragul de 1 miliard, însă italienii au și fregatele FREMM EVO, cu un cost de achiziție în jur de 800 de milioane de euro. Portugalia a ales recent acest tip de fregată FREMM EVO.Ministerul Apărării din România a anunțat și intenția de a achiziționa două submarine, în valoare totală de 2 miliarde de euro, și a rămas doar cu intenția. Nu există nici măcar o procedură pentru o astfel de achiziție.

România s-a angajat să-și crească bugetul pentru apărare la 5% din PIB, dar când e vorba de achiziții nu face mari progrese și e firesc să ne întrebăm unde ajung acești bani. Doar 1% din PIB înseamnă 3,5 miliarde de euro. Deci într-un singur an, România ar putea să-și cumpere 3-4 fregate moderne și performante cu doar 1% din PIB. În următorul an s-ar putea cumpăra 2 submarine, iar cu un singur miliard se pot cumpăra 3 sau 4 corvete, care au un preț mult mai mic decât fregatele.Ministerul Apărării nu are un plan de achiziții programat și se vorbește de sume impresionante pentru apărare, dar aceste investiții nu se reflectă în dotările Armatei Române. Fără o programare clară și transparentă, achizițiile se fac la întâmplare.România va mai face un împrumut de 16,6 miliarde de euro pentru modernizarea Armatei, parte din programul SAFE al UE. Achizițiile militare se concentrează pe forțele terestre cel mai mult și puțin pe forțele aeriene. În schimb, forțele navale sunt ignorate de fiecare dată când e vorba de achiziții. România nu e un stat care se gândește la război din perspectivă maritimă, dar fără o flotă modernă nu va putea să-și apere ieșirea la Marea Neagră. Este suficient să ne uităm la Ucraina pentru a înțelege ce avem de pierdut dacă nu modernizăm flota maritimă a Armatei.