Parchete unificate pe județe, instanțe desființate și audit la repartizarea dosarelor. Judecătorii din CSM contestă Comitetul lui Bolojan de analiză a Legilor Justiției – VIDEO

Cea de-a doua reuniune a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției a avut loc miercuri, 14 ianuarie 2026, la Palatul Victoria, în prezența reprezentanților Executivului, ai sistemului judiciar și ai societății civile. Întâlnirea a fost dedicată stabilirii unor direcții concrete de reformă, cu termene scurte de lucru, în contextul presiunilor legate de funcționarea instanțelor și parchetelor.

Potrivit comunicatului Guvernului, participanții au agreat necesitatea elaborării unui plan multianual pentru acoperirea deficitului de personal din instanțele judecătorești și din parchete. Documentul, care va viza o perioadă de cinci ani, urmează să fie realizat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției, urmând să fie analizat în cadrul Comitetului până la finalul lunii ianuarie. În paralel, Ministerul Justiției, CSM și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vor elabora un proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Termenul asumat pentru prezentarea acestui proiect este 30 ianuarie 2026. O altă direcție discutată vizează reconfigurarea hărții judiciare, prin desființarea instanțelor cu un grad redus de încărcare. Proiectul urmează să fie întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii și finalizat până la 28 februarie 2026, fiind prezentat ca o soluție pentru eficientizarea actului de justiție. De asemenea, Comitetul a decis inițierea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor. Procedura de desemnare a entității care va realiza auditul trebuie demarată până la finalul lunii ianuarie, iar raportul final va fi făcut public cel târziu la 15 iunie 2026.

Guvernul precizează că aceste măsuri urmăresc creșterea transparenței și a încrederii publice în funcționarea instanțelor, în condițiile în care repartizarea dosarelor a fost, în ultimii ani, un subiect recurent de controversă în spațiul public. La finalul reuniunii, președintele Comitetului, consilierul de stat Andrei Lupu, a anunțat că următoarea ședință va avea loc miercuri, 21 ianuarie 2026. Cu acest prilej, vor fi analizate și, după caz, propuse soluții legislative privind delegarea și detașarea magistraților, precum și procedura de modificare a completurilor de judecată.

Pe agenda viitoarei întâlniri figurează și subiecte sensibile, precum revenirea la Direcția Națională Anticorupție, DIICOT și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților, dar și modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. La reuniunea de miercuri au participat reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului, ai Administrației Prezidențiale, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Justiției, precum și membri ai asociațiilor profesionale ale magistraților, ai Uniunii Naționale a Barourilor din România și ai mai multor organizații ale societății civile, implicate în monitorizarea reformelor din domeniul justiției.

Judecătorul Claudiu Drăguşin, membru în secţia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a afirmat, miercuri, că există nevoia de discuţii pentru corecţii ale Legilor Justiţiei, însă nu în parametrii care au fost prezentaţi din partea grupului de lucru creat la nivelul Guvernului, textele de lege transmise fiind, potrivit acestuia, „un pic neserioase”. El a participat, la Palatul Victoria, la reuniunea Comitetului de analiză şi revizuire a legislaţiei în domeniul justiţiei.

„Noi am venit astăzi din partea Secţiei pentru judecători, nu am participat la întâlnirea anterioară, am venit să vedem care sunt intenţiile acestui grup de lucru, să ne dăm seama şi care e competenţa lui, în ce parametrii îşi desfăşoară sau îşi propune să-şi desfăşoare activitatea. Ce s-a discutat astăzi la grupul de lucru au fost nişte chestiuni administrative, nu am ajuns la propuneri de legislaţie. S-au discutat chestiuni pe care noi le-am comunicat de-a lungul timpului Guvernului, probleme de personal, câţi grefieri avem nevoie. (…) Nu s-au discutat modificări, noi am discutat de câţi grefieri avem nevoie, dacă desfiinţăm instanţe sau Parchete, lucruri care sunt administrative şi pentru care nu trebuia făcut un astfel de grup de lucru”, a declarat Drăguşin, potrivit Agerpres.

Judecătorul a subliniat că trebuie să se clarifice ce îşi propune să facă grupul de lucru:

„Noi am venit astăzi pentru că ni s-au trimis nişte texte de lege care, în opinia noastră, sunt un pic neserioase. Poate ar fi cazul să dau şi un exemplu – continuitatea completului. Se propune să aibă ca excepţie decesul judecătorului. Şi, evident, mă întrebam dacă e nevoie să punem acest text într-o lege. Adică nu cred că a fost vreo situaţie în care un judecător a mai rămas în complet după ce a decedat. (…) Propunerile care au venit nu sunt asumate în totalitate, nu ştim cine le-a făcut, de ce, nu sunt motivate şi, atunci, practic, prezenţa noastră, astăzi, a vrut să determine aceste lucruri. Nu le-am aflat. Există, şi la Secţia de judecători noi am analizat aceste lucruri, există nevoia de discuţii pentru corecţii ale Legilor Justiţiei, însă nu în aceşti parametri care ne-au fost prezentaţi. Noi colectăm problemele din sistem, am vorbit cu colegii noştri judecători, am făcut şi un chestionar, o consultare cu colegii, recent, ştim care sunt problemele şi sunt corecturi de făcut”, a explicat Claudiu Drăguşin.

Potrivit acestuia, printre chestiunile care ar putea fi discutate se numără componenţa Colegiilor de conducere de la instanţe, procedura pentru examenele de promovare.”Dar, lucrurile acestea trebuie discutate la rece, cu specialişti, nu în condiţii de emoţie publică, în care a fost creat acest comitet. Pentru că el, ştiţi în ce condiţii a apărut, şi noi de asta am şi vrut să venim, să vedem ce-şi propune, care e scopul, pentru că nu ne este foarte clar, după părerea noastră e un pic neserios demersul”, a susţinut Drăguşin.

Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) contestă puternic Comitetul înființat de premierul Ilie Bolojan la Guvern, care își propune să analizeze legislația din justiție. Judecătorii CSM au participat la ședința Comitetului, iar acum lansează acuzații extrem de grave și arată că textele de lege sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și au scopuri nedeclarate.

”La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției. Discuția a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, și care acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției. Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare.Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv.

Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă.

Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică.

În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real. Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate.”, arată un comunicat al secției de judecători din CSM.