Suntem înconjurați de „consilieri ai păcii”: Bulgaria și Ungaria, în ONU 2.0 al lui Trump. România refuză să se asocieze în orice are legătură cu SUA

Statele Uniunii Europene manifestă reticenţe serioase faţă de „Consiliul pentru Pace” lansat oficial joi la forumul economic de la Davos de preşedintele american Donald Trump, numai Ungaria şi Bulgaria semnând „Carta” fondatoare a acestui consiliu în care ţările care doresc să devină membre permanente, adică să fie membre mai mult de trei ani, ar trebui să plătească din primul an o cotizaţie de un miliard de dolari, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

Casa Albă a publicat joi o listă cu 19 state semnatare ale respectivei Carte. Dintr-o eroare, pe listă se regăseşte dintre ţările UE şi Belgia. Guvernul belgian a precizat că nu s-a alăturat acelui consiliu şi că prezenţa Belgiei pe acea listă survine unei greşeli a Casei Albe, care a confundat Belgia cu Belarus. Mai mult, premierul belgian Bart de Wever i-a transmis indirect lui Trump într-un discurs că „demnitatea noastră nu este de vânzare, nu suntem sclavi”. Pe respectiva listă publicată de Casa Albă mai regăsim Bahrain, Maroc, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Uzbekistan.Invitaţii de aderare la „Consiliul pentru Pace” au fost adresate de Trump atât aliaţilor SUA, cât şi unor lideri autoritari, precum preşedintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukaşenko sau premierul chinez Xi Jinping, în total aproximativ 60 de invitaţii. Trump a afirmat miercuri că Putin a acceptat invitaţia, dar liderul de la Kremlin nu a confirmat.

Rolul iniţial pe care Statele Unite doresc să-l atribuie acestui organism este de a superviza reconstrucţia Fâşiei Gaza, dar proiectul său de cartă nu menţionează explicit teritoriul palestinian şi îi atribuie un rol mai larg, acela de a contribui la soluţionarea conflictelor armate din întreaga lume. Textul Cartei critică direct „abordările şi instituţiile care au eşuat de prea multe ori”, făcând astfel referire la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), şi îndeamnă la „curaj” pentru îndepărtarea unor astfel de abordări. Documentul subliniază de asemenea „necesitatea unei organizaţii de pace mai agile şi eficiente”. De altfel, un motiv al reticenţei manifestate de majoritatea liderilor faţă de acest consiliu este că pare să fie gândit de Trump ca un substitut al ONU.

Președintele Donald Trump a declarat joi că retrage invitația adresată anterior prim-ministrului canadian Mark Carney de a se alătura „Consiliului pentru pace”. Pe scena Forumului de la Davos, Mark Carney a susținut un discurs în care l-a acuzat pe Donald Trump că a distrus ordinea mondială și a explicat că restul statelor se pot alia pentru a ține piept ”taifunului” din SUA, informează Mediafax. Într-o postare pe Truth Social adresată lui Carney, Trump a scris că retrage invitația adresată liderului canadian de a se alătura celui pe care l-a numit „cel mai prestigios consiliu de lideri care a existat vreodată”, notează CNN.

„Vă rog să considerați această scrisoare ca o confirmare a faptului că Consiliul Păcii își retrage invitația adresată dumneavoastră cu privire la aderarea Canadei”, a scris Trump.Joi dimineață, președintele a prezentat Consiliul Păcii la Davos, în Elveția.

Consiliul, prezidat pe termen nelimitat de Trump, a fost conceput inițial ca un organism limitat, însărcinat cu supravegherea reconstrucției Fâșiei Gaza, devastată de războiul de doi ani purtat de Israel. Cu toate acestea, scopul său s-a extins de atunci pentru a aborda conflictele din întreaga lume, iar proiectul de cartă, care a fost trimis împreună cu invitațiile de aderare, nici măcar nu face referire la Gaza. Carney a criticat în repetate rânduri faptul că Trump a distrus „ordinea bazată pe reguli” la nivel global și a impus tarife punitive, intenționa să se alăture cu anumite condiții. El a spus că detaliile, inclusiv cele financiare, nu au fost încă stabilite.

Putin vrea să doneze bani pentru Consiliul de Pace

Preşedintele rus Vladimir Putin a discutat cu emisarul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, şi cu Jared Kushner posibilitatea de a dona 1 miliard de dolari „Consiliului pentru Pace” al preşedintelui Donald Trump, dar numai dacă unele active ruseşti sunt deblocate de SUA, a anunţat vineri Kremlinul, informează News.ro.

„În cadrul schimbului de opinii privind Consiliul pentru Pace, a fost subliniată disponibilitatea noastră de a direcţiona un miliard de dolari către bugetul acestei organizaţii din activele ruseşti îngheţate de administraţia americană anterioară”, a declarat reporterilor consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Uşakov. Restul fondurilor din aceste rezerve, îngheţate în urma invaziei Moscovei în Ucraina în 2022, „ar putea fi direcţionate către reconstrucţia teritoriilor afectate în timpul operaţiunilor de luptă”, a spus Uşakov.” Acest lucru ar urma să se întâmple doar după „încheierea unui tratat de pace între Rusia şi Ucraina”, a adăugat el.

Nicușor Dan vorbește despre turbulențele majore în relația cu SUA

Președintele Nicușor Dan a explicat, după reuniunea informală a Consiliului European, faptul că liderii europeni au vorbit despre relația cu SUA și, chiar dacă au existat mai multe turbulențe în ultima perioadă, decizia este de a menține acest parteneriat strategic.

„Relația transatlantică are o istorie care a adus stabilitate și prosperitate, fiind de o importanță crucială pentru Uniunea Europeană și pentru statele membre, inclusiv pentru România.Acesta este unul dintre mesajele cheie desprinse din discuțiile pe care le-am purtat seara trecută, la Bruxelles, împreună cu liderii europeni, prezenți la reuniunea informală a Consiliului European. Pentru România, Statele Unite ale Americii reprezintă un partener strategic esențial pentru securitatea noastră și acționăm în consecință. Această abordare este împărtășită de un număr semnificativ de state membre ale UE. Deși în ultima perioadă au existat turbulențe și unele discontinuități în această relație transatlantică, există multiple argumente solide pentru continuarea și consolidarea acesteia. Dialogul rămâne esențial pentru a asigura o abordare constructivă de ambele părți, inclusiv pe teme sensibile precum regimul tarifar. În ceea ce privește zona arctică, concluzia unanimă a discuțiilor informale din cadrul Consiliului a fost una de solidaritate cu Danemarca și Groenlanda, intenția Uniunii Europene, în coordonare cu NATO, fiind aceea de a investi pentru apărarea acestei zone. Totodată, a fost reconfirmat sprijinului pentru Ucraina și continuarea detalierii planurilor militare în contextul garanțiilor de securitate.Opiniile au fost mai puțin aliniate în privința situației din Gaza, însă majoritatea statelor au susținut necesitatea unei implicări active a Europei în procesul de pace. De asemenea, a fost subliniată importanța unei negocieri cu Statele Unite privind Carta Coaliției pentru Pace inițiată de președintele Donald Trump, astfel încât aceasta să fie pe deplin compatibilă cu angajamentele internaționale deja asumate de către statele participante și de Uniunea Europeană.”, scrie Nicușor Dan.