Veriga uitată în războiul pentru „mineralele rare”. Țoiu (MAE) s-a dus degeaba în SUA: Delegaţia României, aşezată în ultimele rânduri la Summitul Mineralelor Rare de la Washington

România a participat recent, alături de peste 50 de țări, la Summitul Mineralelor Rare de la Washington, însă delegația noastră a fost plasată pe ultimele rânduri, iar ministrul de Externe, Oana Țoiu, nu a reușit să aibă o întrevedere bilaterală cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, plecând astfel din SUA fără nicio fotografie oficială, potrivit Gândul.Invitația în Statele Unite a fost lansată în contextul unui nou scandal național, provocat de un raport al unei comisii juridice din cadrul Comitetului pentru Justiție al Camerei Reprezentanților SUA. Raportul critică modul în care autoritățile române au gestionat ingerințele străine în alegerile prezidențiale din 2024, arătând că vina pentru anularea turului de scrutin, atribuită rușilor, ar fi de fapt a europeanilor.

Evenimentul a fost prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice la care a participat România, la invitația directă a lui Marco Rubio. Totuși, conform observațiilor analistului politic Ștefan Popescu, ministrul român a plecat de la summit așa cum a venit: fără bilaterală și fără fotografii oficiale.Popescu notează ironic că poziționarea delegației României pe linia de fund a evenimentului a limitat considerabil oportunitățile de imagine pentru ministru, chiar dacă scopul deplasării fusese inițial organizarea unei întâlniri directe cu Rubio.

România nu exploatează încă pământuri rare la scară industrială, însă se află tot mai clar pe harta europeană a materiilor prime critice, vizând grafit, cupru, magneziu și, în perspectivă, alte elemente de pământuri rare și metale strategice. Sub presiunea tensiunilor dintre China și Occident pentru resurse, autoritățile de la București încearcă să refacă un sector minier prăbușit după 1990 și să-l integreze în lanțurile de valoare ale tranziției verzi și digitale, potrivit Informat.ro.

Deși nu apare încă în statistici la producția de pământuri rare, România intră pentru prima dată după decenii în rândul țărilor europene cu proiecte strategice în materii prime critice finanțate direct de Bruxelles. Sub umbrela noului Critical Raw Materials Act (CRMA), Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România – pentru grafit, cupru și magneziu – cu o finanțare totală de 615 milioane de euro.Guvernul român a adoptat recent o ordonanță de urgență care creează cadrul național pentru implementarea CRMA, inclusiv un „one‑stop shop” administrativ pentru proiectele de extracție, procesare și reciclare de materii prime critice. Oficialii români transmit astfel un mesaj clar: România vrea să reintre în joc ca furnizor de resurse pentru industria europeană, nu doar ca piață de desfacere sau rezervor de forță de muncă ieftină.

Elementele de pământuri rare – de la lantan, ceriu, neodim până la ytriu, gadoliniu sau lutetiu – sunt cruciale pentru industriile moderne. În ciuda disponibilității lor relativ largi în scoarța terestră, concentrațiile exploatabile sunt rare, iar procesarea este complicată și poluantă. Aceste metale sunt esențiale pentru magneții permanenți din vehicule electrice și turbine eoliene, pentru iluminarea LED și ecranele digitale, dar și pentru echipamente medicale, lasere și tehnologii militare.Controlul global este dominat de China, care furnizează două treimi din minereu și peste 80% din capacitatea de rafinare. SUA, Australia, Rusia, India, Myanmar și câteva țări africane încearcă să reducă dependența, însă lanțurile de procesare rămân profund asimetrice. România nu are mine operaționale de pământuri rare, dar proiectele de integrare în lanțurile de procesare europene și potențialul geologic îi conferă un rol strategic.

Proiecte CRMA în România

Rovina (Hunedoara) – cupru și aur: Proiect strategic selectat de Bruxelles, cu investiție estimată la circa 300 milioane euro. Extracția de cupru și aur urmărește reducerea dependenței de importurile externe.

Gorj – grafit: Dezvoltat de Salrom, cu investiție de circa 200 milioane euro, pentru aprovizionarea bateriilor auto și stocarea energiei.

Budureasa (Bihor) – magneziu: Proiect Verde Magnesium, susținut de fondul american Amerocap, cu investiție inițială de 115 milioane euro și planuri de extindere până la 1 miliard de dolari. Magneziul va susține industria europeană a aliajelor ușoare.

Feldioara (Brașov) – platformă de procesare REE: Parteneriat între Critical Metals (UK) și FPCU România, pentru prelucrarea a circa 50% din producția zăcământului Tanbreez din Groenlanda, oferind României rol de hub industrial în lanțul de valoare al REE.

CRMA și fondurile europene creează o șansă pentru reconstrucția unui sector minier modern, cu standarde de mediu ridicate și integrare în lanțurile industriale europene. Totuși, experiențele anterioare, de la proiecte aurifere controversate la privatizări nereușite, generează suspiciuni și pot produce blocaje sociale sau politice. Întârzierile în implementarea cadrului CRMA sau în consolidarea capacității administrative ar putea menține România într-un rol de furnizor de resurse, fără a deveni hub industrial.Industria auto, energia verde, telecomunicațiile, apărarea și sectorul medical depind deja indirect de REE, prin echipamentele și tehnologiile importate, ceea ce evidențiază dependența României de aceste materii prime, chiar dacă nu se reflectă în producția națională.România intră astfel într-o cursă globală pentru resurse critice, unde succesul depinde atât de atragerea investițiilor, cât și de capacitatea de a transforma potențialul geologic în industrie competitivă.