Judecătorii CCR au amânat, din nou, pronunțarea pe Legea pensiilor speciale. După 5 amânări, termen pe 18 februarie

Judecătorii Curții Constituționale au dat o nouă amânare pe Legea pensiilor speciale ale magistraților, noul termen de judecată fiind 18 februarie. Este a cincea amânare pentru acest proiect de lege. Această nouă amânare vine din cauza faptului că judecătorii au cerut timp pentru a studia solicitarea ICCJ de a sesiza CJUE. Pe data de 18 februarie, judecătorii sunt deciși: fie dau un verdict, fie trimit legea la CJUE. Nu va mai exista încă o amânare.

Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care susține că România depinde de decizia CCR pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR. Magistratura a considerat scrisoarea premierului Bolojan asupra CCR ca pe o formă de presiune. Mai mult, într-o mutare de ultimă oră, Curtea Supremă de Justiție din România, condusă de judecătorul Lia Savonea, a cerut marți CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților din România.

Mișcarea vine în contextul blocajului din CCR pe reforma pensiilor magistraților pe care insistă premierul Ilie Bolojan, dar și disputei dintre Executiv și Justiție pe situația pensiilor speciale.

„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată, într-un comunicat, Curtea Supremă de Justiție.

În 16 ianuarie, CCR a amânat, pentru a patra oară, pronunţarea în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate a Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor. La termenul din 29 decembrie 2025, când Simina Tănăsescu a anunţat că şi-a anulat concediul pentru a fi prezentă, cvorumul de şedinţă nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră şedinţa în timpul unei pauze. Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”. În fapt, aceştia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate. În 15 ianuarie 2026, cu o zi înaintea celei în care CCR era aşteptată să ia o decizie în cauză, ICCJ a anunţat că depune la CCR o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, în condiţiile în care aceasta ar urma să fie mai mică decât cea pe contributivitate.