România solicită o misiune NATO la Marea Neagră. Neptun Deep ar putea fi ținta Rusiei de sabotaj sau bruiaj GPS

România cere NATO să își consolideze postura defensivă în regiunea Mării Negre, avertizând că intensificarea activităților militare ale Rusiei impune o prezență aliată mai puternică și mai bine coordonată, potrivit Politico. La Conferința de Securitate de la München, ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a solicitat desfășurarea suplimentară de sisteme anti-dronă, capacități radar și rachete de apărare antiaeriană, în cadrul unei posibile noi misiuni NATO menite să descurajeze Rusia:

„Marea Neagră este locul unde rușii au un interes major”, a declarat Miruță. „Este o mare care trebuie protejată și o zonă în care România este foarte interesată ca NATO să ofere protecție.”

Propunerea României ar urma modelul unor inițiative recente ale Alianței pentru întărirea flancului estic. În ultimul an, NATO a lansat misiunile Baltic Sentry și Eastern Sentry pentru a răspunde sabotajelor asupra cablurilor submarine și vulnerabilităților din apărarea aeriană, iar recent a fost lansată și misiunea Arctic Sentry, pe fondul tensiunilor geopolitice crescute din regiunea arctică. Bucureștiul susține că Marea Neagră are nevoie de o atenție similară.

Cu o frontieră de aproximativ 650 de kilometri cu Ucraina, România s-a confruntat cu numeroase provocări de securitate după invazia rusă din 2022. Peste o duzină de drone rusești au pătruns în spațiul aerian românesc, ceea ce a determinat autoritățile să modifice legislația privind doborârea dronelor, să redistribuie trupe la frontieră și să achiziționeze un sistem american anti-dronă. Totuși, incidentele continuă. „Vedem drone care vin peste Marea Neagră către Ucraina”, a spus Miruță, subliniind că activitatea este în creștere. El a explicat că monitorizarea permanentă a zonei rămâne dificilă, mai ales când dronele se apropie de Dunăre, granița naturală dintre România și Ucraina, lăsând armatei române un timp foarte scurt pentru a reacționa, potrivit Adevărul.

Un oficial NATO a declarat că Alianța va „continua să se adapteze” misiunii Eastern Sentry în contextul încălcărilor repetate ale spațiului aerian, inclusiv în România, și că NATO colaborează cu Bucureștiul pentru consolidarea acestor eforturi. Experții avertizează că riscurile din regiune nu sunt doar aeriene, ci și maritime. Oana Popescu-Zamfir, director al think tank-ului GlobalFocus Center din București, a atras atenția asupra unui „deficit major” în domeniul informațiilor, supravegherii și recunoașterii, subliniind că proiectul românesc de exploatare a gazelor Neptun Deep ar putea deveni o țintă pentru activități hibride, precum sabotajul sau bruiajul GPS.

„Trebuie să fim pregătiți pentru orice fel de acte de sabotaj”, a spus Popescu-Zamfir, sugerând că NATO ar putea desfășura drone subacvatice, ar putea consolida monitorizarea prin satelit și ar putea centraliza supravegherea regiunii.

Cu toate acestea, nu toți aliații sunt convinși de necesitatea unei noi misiuni. Un diplomat NATO, sub protecția anonimatului, a declarat că actualul model de forțe al Alianței este deja suprasolicitat, ceea ce ar putea reduce apetitul pentru o inițiativă suplimentară. „Din cauza suprasolicitării modelului de forțe, nu văd un apetit puternic pentru aceasta”, a afirmat diplomatul.

Pentru Miruță, miza este distribuirea echitabilă a resurselor pe flancul estic. El susține că, deși NATO a concentrat multe capacități în regiunea baltică, amenințările la Marea Neagră sunt comparabile.„Există resurse concentrate în Marea Baltică … dar este nevoie și în Marea Neagră”, a spus Miruță. „Să distribuim în mod echitabil resursele între aceste două puncte.”În contextul tensiunilor persistente cu Moscova, apelul României scoate în evidență o dezbatere mai amplă în interiorul NATO privind modul de alocare a resurselor militare limitate într-un arc de vulnerabilitate care se întinde din Arctica până la Marea Neagră.