Marea reorganizare a sistemului judiciar. Marinescu (Justiție) propune desființarea a 134 de parchete din 175

Ministerul Justiției, condus de Radu Marinescu, pregătește una dintre cele mai ample reorganizări ale sistemului de parchete din România. Proiectul de lege, publicat marți, 24 februarie 2026, propune desfințarea a nu mai puțin de 134 dintre cele 175 de parchete de pe lângă judecătorii din țară. Reorganizarea va transforma structura judiciară la nivel de județe, concentrând resursele și eficientizând activitatea Ministerului Public.Conform proiectului, cele 41 de parchete de pe lângă judecătorii care vor rămâne vor avea sediile principale în municipiile-reședință de județ, iar fostele unități vor deveni sedii secundare cu activitate permanentă. Singurele care nu vor suferi modificări sunt cele șase parchete de sector din București, arată Luju.ro.

Analiza de management standard integrat, realizată în cadrul proiectului „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar – Componenta de parchete”, a identificat mai multe probleme sistemice care justifică reorganizarea. Aceste probleme au afectat eficiența Ministerului Public și au generat dificultăți semnificative în funcționarea parchetelor mici.Prima problemă identificată este neatractivitatea ocupării funcțiilor vacante la parchetele de pe lângă judecătorii. La nivel național, există 175 de parchete de pe lângă judecătorii, dintre care 108 unități au în schemă cel mult 5 posturi de procuror. Structura redusă a schemei a determinat neocuparea posturilor pentru perioade îndelungate de timp, existând parchete la care nu funcționează niciun procuror.

Între 2018 și 2026, 12 unități de parchet au funcționat fără niciun procuror: PJ Agnita, PJ Videle, PJ Hârșova, PJ Babadag, PJ Măcin, PJ Însurei, PJ Panciu, PJ Pătrălagele, PJ Ineu, PJ Târgu Bujor, PJ Aleșd și PJ Baia de Aramă. În același interval, un număr însemnat de parchete au funcționat cu un singur procuror.A doua problemă este distribuirea inechitabilă a volumului de lucru. Analiza datelor statistice aferente anului 2024 a constatat existența unor diferențe extreme ale volumului de muncă de la o unitate de parchet la alta, chiar și în cadrul aceluiași județ. De exemplu, PJ Orsova avea 236 de dosare penale, în timp ce PJ Vaslui avea 2024 de dosare penale – o diferență de aproximativ 9 ori. Per procuror, diferența era și mai accentuată: 354 dosare la Orsova versus 2248 dosare la Vaslui.

A treia problemă este lipsa specializării procurorilor. Existența unor parchete cu scheme reduse de personal nu permite specializarea procurorilor, ceea ce are consecințe negative asupra modalității de gestionare a cauzelor și asupra promovării procurorilor la parchetele superioare. A patra problemă este ivirea situației care determină acordarea unor posturi peste schemă. Parchetele cu o schemă redusă de personal se pot găsi cu ușurință în situația necesității acordării unor posturi peste schemă, motivat de impactul fluctuației de personal asupra bunei desfășurări a activității.

Reorganizarea propusă prevede crearea unui parchet unic la nivel de județ, cu sediul principal în localitatea reședință de județ și cu sedii secundare permanente în restul localităților în care funcționează judecătorii din județul respectiv. Parchetul de pe lângă judecătorii din cadrul județului va exercita atribuții pe întreg teritoriul județului respectiv, prin procurorii din cadrul sediului principal și prin procurorii din cadrul sediilor secundare. Potrivit proiectului, din dispozițiile motivate ale prim-procurorului, procurorii din cadrul sediului principal al parchetului pot efectua sau supraveghea urmărirea penală în cauze de competență teritorială a sediilor secundare. Aceasta va permite realizarea unor anchete penale eficiente în cazurile care necesită resurse, expertiză și experiență profesională suplimentară.

Reorganizarea va aduce mai multe beneficii sistemului judiciar:

Sediile principale vor fi situate în orașe mari, reședințe de județ, localități atractive inclusiv pentru procurorii tineri.

Schemele de personal vor fi suficient de mari, astfel încât funcția de conducere nu va fi lipsită de obiectul său.

Numărul funcțiilor de conducere se va reduce semnificativ. De exemplu, la nivel județean Prahova, numărul funcțiilor de conducere ocupate de procurori se va reduce de la 7 funcții la 4 funcții.

Volumul de lucru va putea fi distribuit în mod echitabil la nivel de județ.Soluția va conduce la asigurarea unei mai mari mobilități a personalului parchetului și la echilibrarea volumului de activitate.

Crearea unui parchet unic va diminua considerabil necesitatea acordării unor posturi peste schemă.

La nivel de circumscripții ale parchetelor de pe lângă curțile de apel, parchetul unic va permite procurorului general să gestioneze mai bine politica de resurse umane.

La noile parchete va fi posibilă specializarea procurorilor.

Impactul financiar asupra bugetului de stat produs de desfințarea celor 134 de posturi de prim-procuror și 134 de grefier-șef este unul pozitiv. Ministerul Justiției preconizează o economie lunară de 6.154.888 lei și anuală de 73.858.656 lei.Urmare reorganizării, din cele 175 de parchete de pe lângă judecătorii din cadrul județelor vor rămâne 41 de parchete de pe lângă judecătorii, respectiv 41 de posturi de prim-procuror și 41 posturi de grefier-șef.

Legea va intra în vigoare la 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Ministrul Justiției va aproba, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, statele de funcții și de personal ale parchetelor de pe lângă judecătorii din cadrul județelor, în termen de 60 de zile de la data publicării legii.Propunerile, sugestiile și opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul pot fi transmise în scris la Ministerul Justiției, str. Apolodor, nr. 17, sector 5, București, pe fax la nr. 037 204 1195 sau la adresa de email a instituției.Reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii reprezintă o reformă structurală majoră, menită să modernizeze sistemul judiciar și să asigure o funcționare mai eficientă a Ministerului Public la nivel local și județean.