Șefa ÎCCJ acuză o „campanie” și promite apărarea reputației în justiție. Lia Savonea: „Nu au existat niciodată raporturi de afaceri ale soțului cu persoane judecate de mine!”

Judecătoarea Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a reacționat public la acuzațiile lansate într-un material publicat de Rise Project, pe care le califică drept parte a unei „campanii de defăimare” construită pe „asocieri forțate” și speculații. Savonea susține că întreaga sa activitate profesională s-a desfășurat strict în limitele legii și respinge orice insinuare privind influențe, interese personale sau comportamente nelegale în exercitarea atribuțiilor de judecător.

În declarația sa, șefa ÎCCJ afirmă că își desfășoară activitatea cu respectarea principiilor independenței, imparțialității și integrității funcției judiciare și contestă frontal modul în care investigația RISE ar fi legat persoane și situații fără o conexiune reală. Ea subliniază explicit că nu au existat „niciodată raporturi de afaceri ale soțului” său, ori de altă natură, cu persoane pe care ea le-a judecat, și avertizează că va folosi toate mijloacele legale pentru apărarea reputației, inclusiv acțiuni în instanță împotriva tuturor celor implicați.Reacția vine în contextul în care investigația Rise Project a readus în discuție un dosar vechi de tâlhărie, în care un inculpat a fost achitat definitiv la Curtea de Apel București, după ce în primă instanță fusese condamnat. Materialul a ridicat suspiciuni legate de schimbarea completului de judecată, de redactarea motivării și de presupuse legături indirecte între persoane din dosar și mediul local din Chiajna, iar unul dintre punctele centrale a vizat faptul că Lia Savonea a făcut parte din completul Curții de Apel București care a dispus achitarea, în urmă cu mai bine de 12 ani.

În ceea ce privește schimbarea completului înainte de pronunțarea hotărârii, Savonea afirmă că modificările au fost determinate de cauze obiective și inevitabile, nu de voința membrilor completului sau a conducerii instanței. Potrivit explicațiilor sale, membrii inițiali ai completului nr. 3 au fost vizați, la momente diferite, de o anchetă penală, ceea ce a dus la suspendarea lor succesivă din funcție. În aceste condiții, spune Savonea, pentru asigurarea continuității activității judiciare a fost necesară reconstituirea completului, în limitele obligațiilor legale de funcționare a instanței. Un alt subiect intens speculat, potrivit președintei ÎCCJ, este ideea existenței a două motivări diferite ale aceleiași hotărâri. Savonea respinge categoric această interpretare și susține că nu există „două motivări”, ci una singură, redactată conform legii. Ea prezintă și cronologia: decizia ar fi fost pronunțată în unanimitate la 10 decembrie 2013, iar motivarea a fost redactată ulterior, potrivit legislației în vigoare la acel moment. Inițial, redactarea a fost repartizată unui membru al completului, însă acesta nu a finalizat motivarea din cauza suspendării din funcție, astfel că redactarea a fost repartizată legal unui alt membru. În plus, Savonea afirmă că varianta apărută în sistemul ECRIS ar fi fost rezultatul unei erori tehnice, fiind încărcată din greșeala unui funcționar o versiune „în ciornă”, nefinalizată, care nu ar reprezenta motivarea finală și oficială. Ea insistă că hotărârea a fost pronunțată în unanimitate și că eventualele diferențe de redactare nu au relevanță juridică asupra soluției.

În ceea ce privește presupusele legături indirecte invocate de articolul Rise, Savonea afirmă că nu a existat nicio situație de incompatibilitate, conflict de interese sau influență asupra exercitării atribuțiilor sale. Ea respinge și ideea că ar fi existat motive care să impună formularea unei cereri de abținere, susținând că nu a fost influențată de relații personale sau de altă natură. În final, președinta ÎCCJ califică drept lipsită de logică întreaga construcție sugerată de investigație, arătând că raționamentul ar presupune, în esență, că o tranzacție imobiliară realizată de soțul său în 2006 ar fi fost făcută în anticiparea unei fapte penale comise ulterior, în 2008, dar și a unei repartizări aleatorii a dosarului la șapte ani distanță – o ipoteză pe care o descrie ca fiind „în afara oricărei logici factuale”. Savonea susține că prezentarea acestor suspiciuni în spațiul public urmărește discreditarea sa și afectarea încrederii în justiție.