„Cel mai grav incident care a afectat teritoriul național” – Nicușor Dan a convocat CSAT. Armata nu a angajat drona căzută pe bloc pentru că „nu erau condiții de siguranță”

În noaptea de 28 spre 29 mai 2026, o dronă rusească de tip Geran-2 a lovit acoperi­șul unui bloc de zece etaje din municipiul Galați, marcând cel mai grav incident de acest fel pe teritoriul României de la începutul atacurilor ruse asupra Ucrainei. Incidentul a provocat o explozie și un incendiu, rănind ușor două persoane și forțând evacuarea a aproximativ 70 de locatari.

Drona a intrat în spațiul aerian românesc în jurul orei 1.52 și a fost detectată de radarele Armatei Române. Două aeronave F-16 și un elicopter IAR 330 SOCAT au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești la ora 1.19, fiind autorizate să angajeze ținta. Cu toate acestea, militarii au decis să nu deschidă focul, considerând că riscurile pentru populație și infrastructură ar fi fost mai mari decât impactul dronei în sine. Generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitor al comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, a explicat că nu au existat oportunități reale de angajare a dronei în condiții de siguranță. Drona a fost descoperită la ora 1.46, la 19 kilometri est de Reni, și a fost urmărită pe radar până la pierderea semnalului la ora 1.56, după ce a parcurs aproximativ 10 kilometri în spațiul aerian național. Întreaga încărcătură explozivă a detonat la impact, provocând un incendiu în apartamentul de pe etajul 10. O femeie și copilul acesteia au suferit arsuri ușoare și au fost transportați la spital, iar alte două persoane au primit îngrijiri pentru atacuri de panică.

Ministerul Apărării Naționale a confirmat că drona era de tip Geran-2, versiunea locală a platformei iraniene Shahed-136, de provenință rusească. Investigațiile asupra dronelor similare doborate în Ucraina au arătat că doar o mică parte dintre componente sunt fabricate în Rusia. Restul provin din Statele Unite, Uniunea Europeană, China, Taiwan și alte state asiatice. Printre piesele identificate se numără microcipuri, sisteme de navigație, receptoare GPS, tranzistori, antene și module de comunicații. Potrivit unei investigații OCCRP, între ianuarie 2024 și martie 2025 au fost identificate cel puțin 672 de transporturi cu componente europene sancționate care au ajuns în Rusia prin intermediul unor firme din China și Hong Kong. Rusia exploatează o rețea complexă de intermediari și firme-paravan pentru a obține tehnologie occidentală, cu Hong Kong și China devenind noduri importante în acest sistem de reexport.

Președintele Nicu­șor Dan a convocat pentru vineri, la ora 11.00, o ședință de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. El a calificat incidentul drept „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei” și a anunțat că România va adopta măsuri „proporționale” în raport cu Federația Rusă. Președintele a declarat cu fermitate că „responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse” și că „ceea ce s-a petrecut astazi la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional”.

Măsurile anunțate de președinte includ:

Informarea formală a aliților din NATO și a partenerilor din Uniunea Europeană cu privire la incident

Solicitarea formală transmisă aliților pentru deplasarea pe teritoriul României a unor capabilități anti-dronă suplimentare, pentru consolidarea apărării naționale și a Flancului Estic al NATO

Sesizarea Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la „încălcarea brutală și repetată a dreptului internațional” de către Federația Rusă

Cererea adresată Ministerului Afacerilor Externe de a prezenta rapid o serie de măsuri care pot fi luate în relația cu Federația Rusă, „proporționale cu această situație atât de gravă”

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat convocarea ambasadorului Federației Ruse la sediul MAE, unde i-au fost comunicate măsurile pe care România intenționează să le adopte pe plan diplomatic. Autorit­ățile au informat partenerii din NATO și Uniunea Europeană, iar mai multe state și-au exprimat deja solidaritatea. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că „răspunsul apărării române a fost limitat de nivelul dotării” și a anunțat că un contract pentru capabilități anti-dronă urmeaza să fie semnat „în următoarele ore”. Bolojan a subliniat importanța programului SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei), prin care vor fi asigurate capabilități complete antidronă pentru armata română. România poate accesa aproximativ 16,6 miliarde de euro prin SAFE până în 2030.

Incidentul de la Galați este primul în care o dronă lovește o zonă dens populată din România și provoacă rănirea unor persoane. Potrivit datelor citate de Reuters, România a înregistrat 28 de încălcări ale spațiului aerian de la începutul atacurilor ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, iar fragmente de drone au fost recuperate în 47 de cazuri. Doar 12 dintre acestea au fost în 2026. Situația subliniază vulnerabilitatea României la amenințările hibride și necesitatea urgentă de a întări apărarea aeriană. Generalul Maxim a explicat că deciziile de angajare a dronelor mici, care evoluează la joasă altitudine, trebuie să țină cont de riscurile semnificative pentru populație. O eventuală angajare deasupra unei zone urbane putea produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine.

Autorități­le de la București au mobilizat Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență și Serviciul Român de Informații, împreună cu autorități­le locale din Galați, pentru gestionarea consecințelor incidentului. O anchetă completă a fost declanșată pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor și traiectoria dronei.