Armata, total neatractivă pentru tineri. Nu vor să meargă pe salarii de doar 6.000 de lei

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a tras un semnal de alarmă asupra unei probleme critice care afectează capacitatea operațională a armatei române. Doar 61% din pozițiile militare sunt ocupate în prezent, o situație care reflectă dificultatea crescândă de a atrage și reține personalul militar. Pentru a contracara această criză de recrutare, ministerul a justificat introducerea unui spor de operativitate de 30%, cunoscut și sub denumirea de spor „Bayraktar”, ca măsură de retenție a personalului militar.

Totuși, realitatea acestui spor este mai complexă decât pare la prima vedere. Analiza arată că acel spor a ajutat cel mai mult gradele mari să-și crească veniturile, deoarece a fost acordat tuturor unităților și personalului, indiferent dacă se află într-o unitate operativă sau administrativă. Dacă intenția era cu adevărat să se creeze un spor pentru retenție, ar exista exemple de bună practică la Pentagon, unde militarii de pe pozițiile valoroase primesc diferite prime anuale la semnarea contractelor sau la prelungirea acestora. Ceea ce a făcut Ministerul Apărării a fost de fapt o creștere mascată a veniturilor, într-un an în care toți ceilalți cetățeni acceptau tăierile de venituri și creșterile de taxe. Un soldat cu gradul cel mai mic poate să câștige până la 6.000 de lei pe lună, net, o cifră care ar trebui să fie atractivă pentru tineri. Dar să fim serioși, puțini tineri aleg cariera militară pentru bani. Mulți merg pentru altceva, pentru o vocație, pentru un sens al datoriei, pentru o perspectivă de viață. Acel „altceva” s-a pierdut în ultimul timp.

Scandalurile de la vârful armatei, bâlbâielile în achiziții, tehnica veche arătată pe la paradele militare pot fi argumente puternice pentru tineri să amâne decizia unei cariere militare. Aceste probleme nu sunt doar administrative, ci afectează profund credibilitatea instituției și încrederea în capacitatea sa de a proteja interesele naționale. Dar mai este ceva, și anume războul de la granița noastră. Cu un conflict activ la granița României de mai bine de patru ani, Ministerul Apărării Naționale trebuia să arate că acționează în așa fel încât poate controla o criză și câștiga un conflict. Nimeni nu vrea să meargă la armată să-și riște viața fără rost, fără o perspectivă clară de succes și fără încredere că instituția militară este pregătită și capabilă. Lipsa unei strategii evidente de răspuns la amenințări și lipsa de modernizare a capacităților militare creează o percepție de vulnerabilitate care descurajează vocațiile militare.

Problema recrutării în armată nu este doar o chestiune de salarii. Este o problemă de imagine, de credibilitate, de perspectivă și de încredere în instituție. Atâta timp cât aceste aspecte nu sunt adresate în mod fundamental, sporurile salariale vor rămâne doar o soluție temporară care nu va rezolva criza de personal militar.