Nicușor Dan, la sesiunea de vară a Consiliului European: „Mai avem două state care s-au oferit să ofere echipamente pentru apărarea României de drone” – VIDEO

Președintele Nicușor Dan a anunțat joi, de la Consiliul European din Bruxelles, că două noi state NATO – Portugalia și Slovacia – s-au oferit să furnizeze echipamente pentru apărarea României împotriva dronelor care ar putea încălca spațiul aerian național. Anunțul vine în contextul incidentelor recente din Constanța și Galați, unde drone rusești au intrat în spațiul aerian românesc.

Potrivit declarațiilor președintelui, România beneficiază acum de sprijinul a șase state NATO pentru dotarea cu sisteme anti-dronă. Inițial, Statele Unite și Franța au oferit echipamente. După ședința NATO din februarie, Italia și Spania s-au alăturat eforturilor. În ședința de dimineață de joi, Portugalia și Slovacia au confirmat că vor furniza echipamente suplimentare pentru consolidarea apărării aeriene a țării: „Este o ședință de Consiliu European importantă, azi. Pentru noi sunt 3 subiecte mari: în primul rând, în urma muncii colegilor noștri de aici, în concluziile Consiliului o să fie subiectul dronelor și dronelor aeriene pe care le-am avut pe teritoriu și, consecință, întărire a Eastern Flank Watch. În plus, vreau să vă anunț că, în cursul întâlnirii de dimineață de la NATO, mai avem două state care s-au oferit să ofere echipamente pentru apărarea României de drone. Am avut deci la început Statele Unite și Franța – după februarie, la NATO, au mai fost Italia și Spania și, acum, după întâlnirea de dimineață, s-au adăugat Portugalia și Slovacia”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a subliniat că România are nevoie de acoperire pe o perioadă limitată, în așteptarea livrării echipamentelor contractate prin programul SAFE. Unele echipamente vor fi livrate în aproximativ 1,5 ani, iar altele în 2 ani. „Noi avem nevoie să acoperim această perioadă de așteptare. Este o chestiune tehnică, dar solicitarea noastră este de cât mai rapid. Pentru că avem nevoie acum”, a adăugat șeful statului.

Pe lângă aspectele legate de securitate, Nicușor Dan a subliniat că subiectul major pentru Europa de la acest Consiliu European este discuția pe buget, pe cadrul financiar multianual 2028-2034: „Aici suntem într-un proces de agregare a pozițiilor diferitelor state și sunt foarte bucuros să vă anunț că, în urma muncii colegilor noștri de aici de la Reprezentanță, cele 16 state, sub coordonarea României, așa-numiții ‘Prietenii Coeziunii’, au o poziție comună și pentru armonizarea acestei poziții, acum, la ora 17:00, o să avem o întâlnire a acestor 16 state, astfel încât să mergem cu o poziție comună în interiorul Consiliului, la aceste discuții pe buget”, a explicat președintele.

România și alte 15 state membre ale UE, coordonate de București, au format un bloc negociator pentru a apăra interesele țărilor cu nivel mai redus de dezvoltare în discuțiile privind bugetul multianual. Nicușor Dan a detailat pozițiile României în negocierile bugetare: „În linii mari, noi vrem un buget cât mai mare. Vrem ca pe acest Pilon 1 de coeziune și politică agricolă să rămână sume consistente – România întotdeauna a dorit asta – și, în ceea ce privește Pilonul 2 de competitivitate, aici am dorit dintotdeauna ca, bineînțeles să existe o competiție adevărată pe competitivitate, dar ca banii de aici să nu se ducă doar spre țările mai dezvoltate, ci să vină spre țările mai puțin dezvoltate. Iar pentru moment s-a obținut că, cu banii din acest fond de competitivitate, să se stimuleze tot lanțul valoric – astfel încât și cei care oferă componente pentru produsul final să poată să fie stimulați”, a arătat șeful statului.

România pledează pentru menținerea unor sume substanțiale în Pilonul 1, care cuprinde politici de coeziune și agricolă, domenii în care țara are interese majore. În același timp, România insistă ca fondurile din Pilonul 2, dedicat competitivității și inovării, să fie distribuite mai echitabil, nu doar către țările deja dezvoltate. Nicușor Dan a menționat că pentru România, al doilea subiect major al Consiliului European este debutul formal al procesului de aderare la UE al Republicii Moldova și Ucrainei, lucru care se reflectă în deciziile finale ale Consiliului.