Nicuşor Dan nu vrea desecretizarea ajutorului pentru Ucraina: „Este bine să rămână un secret militar!”

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, miercuri, că desecretizarea ajutorului acordat Ucrainei este o chestiune care are şi o componentă militară. Șeful statului a explicat că sprijinul oferit de România sau de alte țări a constat uneori în bani, iar alteori în echipamente, iar transferarea unor mijloace din capacitatea de apărare a unui stat poate justifica păstrarea secretului militar. Preşedintele Nicuşor Dan a fost întrebat, la Kiev, dacă va fi desecretizat ajutorul acordat Ucrainei:

„Aici este o chestiune care are o componentă militară, pentru că ajutorul pe care România sau alte state l-au dat Ucrainei a fost uneori ajutor în bani şi alteori ajutor în echipamente”, a răspuns şeful statului. „În momentul în care o ţară dă nişte echipamente, îşi ia din capacităţile sale de apărare nişte echipamente şi le mută în altă parte, asta uneori e bine să rămână un secret militar”, a spus Nicuşor Dan.

Poziția președintelui vine în contextul în care Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a anunțat, marți, că a câștigat, în primă instanță, procesul intentat Guvernului pentru refuzul de a comunica informații de interes public referitoare la ajutoarele militare acordate Ucrainei. Prin Hotărârea nr. 7360/2026, pronunțată la 9 iulie, Tribunalul București a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Secretariatul General al Guvernului și a admis cererea APADOR-CH. Executivul a fost obligat să comunice informațiile solicitate de organizație încă din 9 septembrie 2025. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, potrivit APADOR-CH.

Demersul asociației a început în vara anului 2025, când APADOR-CH a cerut Guvernului să comunice valoarea fiecăruia dintre cele 23 de pachete de ajutor militar acordate Ucrainei, precum și valoarea totală a celorlalte forme de sprijin oferite în perioada 2020-2025. Ministerul Apărării Naționale a răspuns că informațiile sunt clasificate, deoarece se regăsesc în hotărâri de Guvern „nedestinate publicului”. Ulterior, APADOR-CH a solicitat Secretariatului General al Guvernului numărul şi data fiecărei hotărâri prin care au fost aprobate ajutoarele militare, precum şi informații privind regimul juridic al acestor documente: cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată şi în ce clasă şi nivel de secretizare se află. Asociația a precizat că nu a cerut conținutul hotărârilor și nici informații operative de natură militară, ci numai date minimale despre existența și regimul juridic al actelor.

Hotărârea Tribunalului București nu obligă, în forma prezentată public de APADOR-CH, Guvernul să dezvăluie componența pachetelor militare sau valoarea totală a ajutorului. Executivul trebuie să comunice numerele și datele hotărârilor de Guvern, precum și informațiile solicitate despre clasificarea acestora. APADOR-CH consideră că decizia reprezintă doar un prim pas către aflarea valorii reale a sprijinului acordat Ucrainei. După identificarea hotărârilor de Guvern, organizația intenționează să solicite informații despre valoarea ajutoarelor prevăzute în fiecare act, iar un eventual nou refuz ar putea duce la un alt proces.

„Ajutoarele acordate Ucrainei provin din bani publici”, a argumentat asociația, avertizând că lipsa transparenței poate alimenta neîncrederea și teoriile conspiraționiste. SGG refuzase cererea în septembrie 2025, invocând excepția prevăzută de articolul 12 alineatul (1) litera a) din Legea nr. 544/2001, referitoare la informațiile din domeniul apărării și securității naționale clasificate potrivit legii. APADOR-CH a susținut însă că simpla afirmație că o informație privește apărarea națională nu este suficientă, autoritatea trebuind să arate că aceasta a fost clasificată printr-un act concret și cu respectarea procedurii legale.

În iunie 2025, la Summitul NATO de la Haga, Nicușor Dan afirma că înclina spre o mai mare transparență privind sprijinul acordat Ucrainei, dar că o decizie trebuie luată după analizarea argumentelor în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. „Încă nu am ascultat opiniile pro şi contra pe această chestiune. Mai degrabă da, dar nu am luat o decizie şi cred că e o discuţie pe care să o avem în CSAT”, declara atunci președintele.n

În ianuarie 2026, șeful statului a explicat că o parte dintre informații au rămas confidențiale deoarece privesc operațiuni militare și pot include rute, ore, mijloace de transport și tipuri de echipamente. Fostul ministru al Apărării Ionuț Moșteanu s-a pronunțat, la rândul său, pentru desecretizarea cel puțin a valorii sprijinului, fără publicarea detaliilor care ar putea afecta securitatea militară. El afirma că secretizarea hotărârilor privind pachetele de ajutor a fost decisă în CSAT. După deschiderea procesului, premierul Ilie Bolojan a declarat public că Guvernul ar trebui să centralizeze și să comunice cât mai repede informațiile privind sprijinul oferit Ucrainei. APADOR-CH a acuzat însă o contradicție între poziția publică a premierului și conduita procesuală a Secretariatului General al Guvernului, care a cerut respingerea acțiunii și a susținut că inclusiv comunicarea numerelor și datelor hotărârilor ar putea afecta interese importante. Deși componența celor mai multe pachete militare a rămas clasificată, anumite forme de sprijin au fost anunțate oficial. Cel mai important exemplu este donarea către Ucraina a unui sistem de rachete sol-aer Patriot, aprobată de Parlament și promulgată în septembrie 2024. Actul normativ a prevăzut și refacerea capacității de apărare a României prin achiziționarea unui sistem similar, în principal din surse externe nerambursabile. Costul taxelor și comisioanelor aferente noii achiziții a fost estimat la aproximativ 60 de milioane de dolari, sumă asigurată din bugetul Ministerului Apărării, potrivit documentelor transmise Parlamentului.