„Bunicul român”, inventat pentru 5.000 de euro: Acte false din Ucraina, pentru cetățenia română și acces în UE

Două femei acuzate că ar fi ajutat cetățeni străini să obțină fraudulos cetățenia română au fost arestate preventiv de Tribunalul București. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel București. Schema pornea de la inventarea unor bunici născuți înainte de 1940 în teritorii care aparținuseră României. Actele de naștere, căsătorie și deces ar fi fost fabricate în Ucraina, iar documentele erau apoi introduse într-un dosar de redobândire a cetățeniei române.

Miza nu era doar pașaportul românesc. Odată obținută cetățenia unui stat membru, beneficiarul dobândește și cetățenia Uniunii Europene, inclusiv dreptul de circulație și ședere în celelalte state membre, în condițiile legislației europene. Potrivit comunicatului Parchetului General, prima inculpată, care are dublă cetățenie română și moldovenească, i-ar fi cerut unui cetățean tunisian 5.000 de euro pentru pregătirea dosarului de redobândire a cetățeniei.Femeia ar fi știut că bărbatul nu avea ascendenți născuți în teritoriile României Mari înainte de 1940. Cu toate acestea, i-ar fi promis că dosarul va fi primit fără probleme, susținând că solicitantul va fi însoțit de un avocat și că actele vor ajunge la un funcționar al Autorității Naționale pentru Cetățenie cu care avea relații apropiate.

Banii ar fi fost remiși pe 6 noiembrie 2025 inculpatei și unui cetățean ucrainean. Între 7 noiembrie 2025 și 26 ianuarie 2026, persoane aflate în Ucraina ar fi fabricat documentele necesare pentru construirea unei genealogii fictive. Procurorii spun că au fost plăsmuite „actele de stare civilă ale bunicilor materni ai martorului”, inclusiv:

certificate de naștere;acte de căsătorie;

certificate de deces;

extrase din Registrul de Stat al actelor de stare civilă din Ucraina.

Documentele trebuiau să arate, în mod nereal, că bunicii cetățeanului tunisian se născuseră înainte de 1940 în regiunea Odesa. Actele i-ar fi fost predate pe 26 ianuarie 2026, iar cererea pentru redobândirea cetățeniei a fost depusă la ANC pe 25 februarie. Ancheta vizează și modul în care unele cereri pentru cetățenia română au trecut de registratura Autorității Naționale pentru Cetățenie.Parchetul General susține că, pe 18 noiembrie 2025, prima inculpată ar fi determinat un funcționar ANC să înregistreze cinci cereri de redobândire pentru cinci persoane, „fără ca aceste persoane să se prezinte personal”.Cererea de redobândire se depune, ca regulă, personal. În situații temeinic justificate poate fi folosit un mandatar cu procură specială, iar dosarele pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.Procurorii nu au anunțat că toate cele cinci solicitări au fost aprobate și nici că persoanele respective au primit deja documente românești.

Cea de-a doua inculpată ar fi intervenit în aprilie 2026. Anchetatorii susțin că aceasta i-a cerut aceluiași martor 7.500 de euro, bani despre care ar fi pretins că urmau să ajungă atât la ea, cât și la funcționari din cadrul ANC.Femeia ar fi susținut că are influență asupra membrilor Comisiei pentru Cetățenie și că poate obține soluționarea dosarului până la sfârșitul anului 2026.Pe 28 iulie, aceasta a fost prinsă în flagrant în timp ce primea cei 7.500 de euro. Procurorii au dispus reținerea sa pentru trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Pentru prima inculpată, acuzațiile sunt de trafic de influență, complicitate la fals în înscrisuri oficiale și instigare la abuz în serviciu. Dosarul actual continuă investigația în care Parchetul General a făcut, pe 18 decembrie 2025, 37 de percheziții.Potrivit informațiilor oficiale publicate atunci, anchetatorii au identificat un grup constituit în 2022 de șapte cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România. Grupul ar fi fost sprijinit de avocați, traducători și notari publici din București.Membrii rețelei ar fi avut acces, direct sau prin intermediari, la baze de date privind evidența populației din Ucraina și Republica Moldova. Documentele obținute de acolo ar fi fost modificate pentru a crea legături de rudenie cu foști cetățeni români.În unele situații, solicitanții ale căror dosare fuseseră respinse pentru lipsa unui act reveneau aproape imediat cu documentul respectiv, aparent emis de o autoritate străină. Unele originale ar fi avut urme de tuș proaspăt, ceea ce a ridicat suspiciunea că existau centre de falsificare inclusiv în București.

În primele 11 luni din 2025, peste 900 de cereri de acordare sau redobândire a cetățeniei române ar fi avut legătură cu activitatea grupului investigat.Cifra nu înseamnă că toate cele 900 de cereri au fost aprobate sau că, în fiecare caz, frauda a fost deja demonstrată. Dosarele trebuie verificate individual de anchetatori.În investigația deschisă în decembrie au fost cercetați:

opt presupuşi membri ai grupării;

cinci avocați din Baroul București;

14 funcționari ai Serviciului de Stare Civilă Sector 6;

alți 107 suspecți implicați în diferite etape ale mecanismului.

Procurorii au identificat cel puțin 89 de certificate de cetățenie suspectate că ar fi false, depuse la Serviciul de Stare Civilă al Sectorului 6. Cu ajutorul lor, beneficiarii ar fi obținut certificate românești de naștere și, ulterior, cărți de identitate sau pașapoarte. Fenomenul nu se limitează la dosarul instrumentat în București. Pe 22 ianuarie 2026, Poliția de Frontieră a efectuat 73 de percheziții în județul Botoșani, într-o investigație privind documente românești obținute pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia.Potrivit Poliției de Frontieră, domiciliile erau stabilite prin contracte de închiriere false, uneori fără acordul proprietarilor. Beneficiarii ar fi folosit inclusiv certificate de cetățenie falsificate, despre care se pretindea că fuseseră eliberate de consulate românești.În cadrul operațiunii au fost verificate 104 adrese și au fost citați 96 de suspecți. Ancheta continua un dosar din noiembrie 2024, în care fuseseră efectuate 90 de percheziții și erau cercetați 94 de suspecți.

Articolul 11 din Legea cetățeniei permite foștilor cetățeni români care și-au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor, precum și descendenților acestora până la gradul al III-lea, să solicite redobândirea sau acordarea cetățeniei.Sunt vizate inclusiv familiile provenite din teritorii care s-au aflat în componența României înainte de 28 iunie 1940. În actuala regiune Odesa se găsesc și teritorii istorice precum Cetatea Albă, Chilia și Izmail, care au aparținut României în perioada interbelică. Simplul fapt că într-un document apare însă „regiunea Odesa” nu demonstrează descendența: solicitantul trebuie să prezinte acte autentice care stabilesc filiația.Odată dobândită legal cetățenia română, persoana devine automat și cetățean al Uniunii Europene. Articolul 20 din Tratatul privind funcționarea UE recunoaște dreptul de circulație și ședere în statele membre, în limitele și condițiile prevăzute de legislația europeană. Nu este, așadar, un drept lipsit de orice control, dar pașaportul românesc deschide accesul la piața muncii și la rezidență în UE fără permis de muncă, potrivit Comisiei Europene.