Apele Române: „Ultimul reactor funcțional de la Cernavodă va fi oprit în 48 de ore. Este inevitabil”

Unitatea 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă ar urma să fie oprită în următoarele 48 de ore, după ce nivelul Dunării a atins pragul critic prevăzut în procedurile de funcționare. Sorin Rîndașu, director pentru situații de urgență în cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, spune că oprirea este „inevitabilă”, în condițiile în care debitul fluviului continuă să scadă, iar prognozele nu indică ploi care să poată schimba situația.

„La cum arată prognoza, nu există soluții”, a declarat Sorin Rîndașu, marți, la Digi24. La Cernavodă a fost atins nivelul de minus 230 de centimetri, pragul care, potrivit procedurilor, impune oprirea unității nucleare. Debitul Dunării la intrarea în România a coborât marți dimineață la 1.370 de metri cubi pe secundă. Decizia formală și momentul exact al opririi aparțin specialiștilor Nuclearelectrica. Compania nu anunțase, la momentul declarațiilor oficialului de la Apele Române, calendarul procedurii de oprire. Prognoza prezentată de Sorin Rîndașu arată că nivelul apei nu doar că a atins pragul critic, ci va continua să scadă în zilele următoare.

„Va mai scădea cu încă șase centimetri față de nivelul prag de funcționare al Centralei de la Cernavodă”, a avertizat oficialul. În următoarele cinci zile nu sunt prognozate precipitații importante în bazinul Dunării. Cum apa are nevoie de timp pentru a ajunge în sectorul românesc al fluviului, o eventuală îmbunătățire a situației nu este așteptată mai devreme de aproximativ două săptămâni. „Este inevitabil”, a răspuns Sorin Rîndașu când a fost întrebat dacă Unitatea 2 mai poate fi menținută în funcțiune. Oprirea ar lăsa Centrala de la Cernavodă fără nicio unitate în producție, după ce Unitatea 1 a fost deja scoasă din funcțiune. Fiecare dintre cele două reactoare asigură, în condiții normale, aproximativ 10% din producția națională de electricitate.

Autoritățile au încercat în ultimele zile să mențină debitul necesar răcirii reactorului printr-o serie de intervenții fără precedent. Stânca Pârjoaia a fost detonată cu aproximativ 180 de kilograme de explozibil, iar patru barje încărcate cu sute de tone de rocă au fost scufundate controlat pe brațul Bala. Acestea trebuiau să formeze două praguri artificiale și să redirecționeze o cantitate mai mare de apă către Dunărea Veche și zona Centralei de la Cernavodă.

Primele rezultate au fost pozitive. Nivelul apei a crescut temporar cu patru centimetri, deși prognoza indica o scădere similară. Intervenția a oferit astfel un răgaz de câteva zile pentru funcționarea Unității 2. Debitul extrem de redus al Dunării a dus însă la apariția unor praguri și acumulări de sedimente care au diminuat efectul lucrărilor. „Am avut un prim rezultat pozitiv după derocare și după scufundarea barjelor. Dar nivelul Dunării a fost extrem de redus, au apărut aceste praguri, dopuri, care în mod normal n-ar trebui să se formeze”, a explicat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.

Situația rămâne critică, iar precipitațiile prognozate în amonte nu sunt suficiente pentru o redresare rapidă, conform evaluărilor prezentate de Reuters. Operațiunile de dragare și decolmatare vor continua inclusiv după oprirea Unității 2. Autoritățile speră că acestea vor permite repornirea mai rapidă a reactorului atunci când nivelul Dunării va începe să crească. „Lucrările de decolmatare continuă. Avem așteptări, ele contează și dacă închidem Unitatea 2. Vor conta la repornire”, a declarat Cristian Bușoi. Secretarul de stat a recunoscut că intervențiile pot prelungi funcționarea reactorului, dar nu îl pot menține în producție pe întreaga durată a lunii august. „Cu aceste lucrări vom prelungi funcționarea, dar nu vom trece luna august cu Unitatea 2 funcțională”, a afirmat oficialul Ministerului Energiei.

Criza provocată de nivelul foarte scăzut al Dunării nu afectează doar România. Ungaria se confruntă cu probleme similare la centrala nucleară Paks, iar producția de energie hidro și nucleară este sub presiune în mai multe state europene. Cristian Bușoi a anunțat organizarea unei ședințe de urgență la nivel european, în condițiile în care capacitatea României de a acoperi deficitul prin importuri depinde de energia disponibilă în țările vecine. Oprirea Unității 2 ar elimina aproximativ 700 MW din producția internă într-o perioadă cu temperaturi ridicate și consum crescut. Autoritățile au pregătit deja scenarii care prevăd, în cel mai grav caz, limitarea temporară a consumului pentru marii clienți industriali în orele de vârf. Oficialii Ministerului Energiei au susținut că populația și serviciile esențiale nu ar urma să fie afectate de aceste limitări.

Nivelul Dunării la Cernavodă scade mai repede decât era estimat

Nivelul minim al apei în zona Cernavodă, care poate asigura funcționarea Centralei, este de -230 cm iar în acest moment nivelul apei în zonă este -227 cm, a anunțat, luni seara, Administrația Națională Apele Române.‘Mâine se vor continua acțiunile de dragaj ale AFDJ în zona din aval a brațului Bala, respectiv în zona pragurilor cu influență în scurgerea apelor. Nivelul Dunării la Cernavodă este într-o scădere mai pronunțată față de estimările de până în prezent. Nivelul minim al apei în zona Cernavodă, care poate asigura funcționarea Centralei este de -230 cm. În acest moment, nivelul apei la Cernavodă este -227 cm’, a arătat sursa citată.

Anterior, ANAR a recomandat Administrației Fluviale a Dunării de Jos să continue acțiunile de dragare, în vederea asigurării scurgerii apelor spre Centrala de la Cernavodă, în condițiile în care, în zonă, debitul Dunării a scăzut și luni cu 5 cm față de ziua precedentă.Debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, se va menține staționar, la valoarea de 1.400 mc/s, până la 17 august, în condițiile în care media multianuală a lunii august este de 3.900 mc/s. În ultima săptămână, autoritățile au desfășurat mai multe acțiuni pentru a menține un nivel al apei care să permită funcționarea Grupului 2 de la Cernavodă, printre care scufundarea a patru barje în cadrul intervenției de redirecționare a unei părți din debitul Dunării către brațul Bala și dislocarea stâncii Pârjoaia, din apropierea aceluiași braț. La sfârșitul lunii iulie, a fost declarată stare de alertă la nivel național în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică.Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în data de 28 iulie, din cauza nivelului foarte scăzut, fără precedent, al Dunării.

Seceta amenință producția de energie nucleară din Europa. România, printre țările vulnerabile

Energia nucleară din Europa, sub presiunea secetei. Temperaturile extreme și seceta prelungită încep să pună tot mai multe probleme sistemului energetic european. Nivelurile foarte scăzute ale râurilor și încălzirea apei obligă unele centrale nucleare să funcționeze la o capacitate redusă, tocmai în perioadele în care consumul de electricitate poate crește puternic. Situația este resimțită inclusiv în România și Ungaria, din cauza nivelului Dunării. Privite la nivelul unui an întreg, pierderile de producție provocate de temperaturile ridicate pot părea reduse. Problema apare în zilele critice, când mai multe reactoare își diminuează simultan producția, iar sistemul energetic are nevoie de cantități mari de electricitate. În asemenea momente, efectele pot ajunge rapid în rețelele europene și pe piața energiei, potrivit unei analize DW.

Situația din această vară arată cât de mult depind unele centrale nucleare de râurile folosite pentru sistemele de răcire. Un exemplu este centrala nucleară Paks din Ungaria, responsabilă în condiții normale pentru aproximativ 40% din necesarul de electricitate al țării. Din cele patru unități cu turbină, numai una mai este în funcțiune. Scăderea Dunării la niveluri extrem de reduse a adus, pentru o perioadă, centrala în situația în care exista inclusiv riscul unei opriri complete. Probleme sunt și în România. Intervențiile realizate pe Dunăre nu au produs efecte de durată, astfel că autoritățile trebuie să ia în calcul inclusiv posibilitatea ca Unitatea 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă să fie oprită temporar, dacă situația o va impune.

Dacă problemele de la Paks sau Cernavodă au efecte importante la nivel național și regional, situația Franței poate avea consecințe mult mai ample asupra pieței europene.Franța este țara europeană cu cea mai mare dependență de energia nucleară. Atunci când reactoarele franceze produc mai puțin, scade și cantitatea de energie pe care țara o poate trimite statelor vecine. În anumite situații, Franța poate ajunge chiar să importe electricitate. La nivel anual, impactul temperaturilor ridicate asupra producției nucleare franceze a fost până acum relativ redus. Un raport publicat în 2023 de Curtea de Conturi din Franța arată că, în perioada 2000-2022, pierderile provocate de temperaturile ridicate ale apei și de debitele mici ale râurilor au reprezentat anual mai puțin de 1% din producția nucleară. Chiar și în vara extrem de călduroasă din 2003, pierderile au ajuns la aproximativ 1,5%. Situația arată, însă, diferit atunci când sunt analizate perioade scurte. În vara lui 2003, centralele nucleare franceze au fost nevoite, temporar, să reducă producția cu peste șase gigawați.Probleme și mai mari au apărut în timpul valurilor de căldură de la sfârșitul lunii iunie și jumătatea lunii iulie 2026. Capacitatea maximă disponibilă a fost redusă temporar cu opt până la nouă gigawați, echivalentul a până la o cincime din capacitatea nucleară disponibilă în mod obișnuit în Franța pe timpul verii.

O reducere cu opt gigawați a capacității nu înseamnă că sistemul energetic pierde efectiv opt gigawați de producție de care ar fi avut nevoie în acel moment. O parte dintre reactoare nu ar fi funcționat oricum la capacitate maximă, din cauza cererii mai mici din timpul verii, a cantităților ridicate de energie solară disponibile sau a limitărilor existente în rețeaua de transport.Potrivit operatorilor de rețea, Franța a dispus de suficiente rezerve inclusiv în timpul valurilor de căldură din 2026 și a rămas, per total, exportator net de electricitate. Pe termen scurt, situația rămâne extrem de importantă pentru operatorii rețelelor și pentru traderii de energie. Nu este relevantă doar cantitatea totală produsă într-un an, ci mai ales dacă energia poate fi furnizată exact în momentele în care consumul este ridicat. În plus, temperaturile extreme duc la folosirea mai intensă a aparatelor de aer condiționat și, implicit, la creșterea consumului. Iar atunci când canicula afectează simultan suprafețe mari din Europa, posibilitatea de a acoperi deficitul prin importuri din alte țări poate fi și ea limitată.

Problema este legată de modul în care funcționează centralele nucleare. Numai aproximativ o treime din căldura produsă într-un reactor este transformată în electricitate. Restul trebuie eliminat prin sistemele de răcire, iar în numeroase cazuri este transferat către râuri sau mare. Atunci când debitul unui râu scade, aceeași cantitate de căldură ajunge într-un volum mai mic de apă, ceea ce determină creșterea mai rapidă a temperaturii. În același timp, apa caldă conține mai puțin oxigen. Pentru protejarea peștilor și a ecosistemelor acvatice, legislația stabilește limite privind temperatura apei în care centralele pot evacua căldura. Din acest motiv, reducerea producției unui reactor în perioadele caniculare nu reprezintă, în cele mai multe situații, o oprire de urgență provocată de probleme de siguranță ale instalației. Măsura este luată pentru a limita efectele asupra ecosistemului râului folosit pentru răcire. În situații excepționale, autoritățile franceze pot acorda derogări temporare. Cursurile de apă sunt atunci supravegheate mai atent, iar compania de stat EDF poate continua să producă pentru o perioadă cantități suplimentare de energie.

Centralele dotate cu turnuri de răcire folosesc mai puțină apă din râuri și transferă o cantitate mai mică de căldură direct către acestea decât instalațiile care utilizează sisteme de răcire deschise. Tehnologia nu elimină complet dependența de condițiile meteo. Un exemplu este centrala nucleară Golfech, amplasată pe râul Garonne. Deși dispune de turnuri de răcire, rămâne una dintre centralele franceze vulnerabile în timpul verii, deoarece râul se încălzește puternic și poate avea debite foarte mici. O situație diferită s-a produs în 2020 la centrala Chooz, de pe râul Meuse. Deși și aceasta are turnuri de răcire, reactoarele au fost nevoite să își reducă producția pentru a nu pune în pericol alimentarea cu apă potabilă a Belgiei.

Nu toate scăderile producției nucleare pot fi puse pe seama caniculei sau secetei. Franța s-a confruntat în urmă cu patru ani cu una dintre cele mai serioase crize ale sectorului său nuclear. Reactoarele franceze au produs atunci cu aproape 82 de terawați-oră mai puțină energie electrică decât în 2021. Cauzele principale nu au fost schimbările climatice, ci problemele provocate de fisurile apărute în urma coroziunii sub tensiune și lucrările de întreținere care fuseseră amânate.Pe termen lung, temperaturile în creștere ar putea deveni un factor mult mai important. Curtea de Conturi din Franța estimează că perioadele în care reactoarele devin indisponibile din cauze asociate schimbărilor climatice s-ar putea tripla sau chiar cvadrupla până în anul 2050. Pornind de la nivelurile actuale, o asemenea creștere nu ar provoca neapărat o criză generalizată a sistemului nuclear francez, dar anumite centrale ar putea deveni mult mai vulnerabile.

Autoritățile franceze au mai multe variante pentru adaptarea infrastructurii nucleare la temperaturi mai ridicate și perioade mai lungi de secetă. Printre soluții se numără instalarea unor turnuri de răcire suplimentare, construirea unor structuri mai adânci pentru captarea apei și programarea mai eficientă a lucrărilor de mentenanță. Toate aceste investiții presupun costuri importante și, în anumite cazuri, necesită suprafețe suplimentare de teren.Schimbările climatice vor fi luate în calcul și în programul francez de dezvoltare a noilor reactoare nucleare. Patru dintre cele șase reactoare EPR2 planificate inițial ar urma să fie construite pe coastă, la Penly și Gravelines. Ultimele două sunt prevăzute în apropierea centralei Bugey, pe râul Ron, unde turnurile de răcire ar trebui să reducă atât cantitatea de apă captată, cât și impactul termic asupra râului.

Efectele pot fi observate deja pe piața europeană. Pe 24 iunie, temperaturile ridicate ale râurilor au dus la reducerea cu aproximativ 4,1 gigawați a capacității de producție nucleară din Franța.Exporturile franceze de electricitate au coborât în acel moment la aproximativ trei gigawați, în condițiile în care, cu numai o săptămână înainte, Franța livra statelor vecine între 10 și 12 gigawați. Reducerea producției nucleare s-a suprapus peste un consum mai mare, o producție eoliană mai slabă și utilizarea mai intensă a centralelor pe gaze. În acest context, prețurile energiei electrice din Franța și Germania au urcat temporar la cele mai ridicate niveluri înregistrate din ianuarie 2025. În timpul valurilor de căldură din iulie, problemele reactoarelor au fost chiar mai ample, dar efectele asupra celorlalte state europene au fost mai reduse.La 13 iulie, opt reactoare, cu o capacitate totală de 6,3 gigawați, au fost afectate de restricții, iar două dintre acestea au fost oprite complet. Chiar și în aceste condiții, Franța a reușit să exporte intermitent peste 10 gigawați și, în același timp, să importe energie solară și eoliană mai ieftină din Spania. Deocamdată, problemele provocate de căldură asupra producției nucleare franceze pot fi gestionate. Riscul pentru următorii ani va depinde de cât de des se vor suprapune perioadele de caniculă și secetă peste un consum ridicat și o producție redusă din alte surse.