Spre deosebire de Bulgaria, România nu se teme de amenințările Iranului. General (r): „La sisteme de apărare, stăm mai bine și decât Turcia!”

Iranul ar analiza posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective militare americane din Europa în cazul unei escaladări a războiului de către Donald Trump, iar Bulgaria s-ar afla printre țările vizate. România găzduiește, la rândul său, avioane-cisternă americane, însă nu apare între potențialele ținte menționate. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat că diferența ar putea avea două explicații: relația istorică dintre București și Teheran și capacitățile militare de apărare de care dispune România.

Potrivit Financial Times, regimul de la Teheran ia în calcul lovirea unor ținte militare americane aflate în Europa dacă războiul escaladează. Doi apropiați ai regimului au indicat Bulgaria printre statele care ar putea fi vizate. Sofia a aprobat luna trecută utilizarea bazei aeriene Bezmer pentru aeronave americane de realimentare. După apariția informațiilor, autoritățile bulgare au anunțat că la baza Bezmer au fost adoptate „toate măsurile posibile”. Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfășurarea a până la opt avioane-cisternă americane, utilizate pentru realimentarea în aer a aeronavelor implicate în operațiunile împotriva Iranului. „Monitorizăm constant situaţia şi vom continua să implementăm măsuri preventive mult mai ample şi mai intensive în raport cu nivelul informaţiilor din acest moment despre o posibilă ameninţare”, a declarat ministrul bulgar de Interne, Ivan Demerdjiev, într-o conferință de presă. Pe lista potențialelor ținte s-ar putea afla și Cipru. România a permis, de asemenea, desfășurarea avioanelor-cisternă americane la bazele SUA de pe teritoriul țării. În același timp, Teheranul dispune de rachete cu rază lungă de acțiune capabile să atingă obiective din sud-estul Europei.

Virgil Bălăceanu, fost comandant al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei și președinte de onoare al Asociației Ofițerilor în Rezervă, a ridicat problema motivelor pentru care Iranul ar lua în calcul Bulgaria, dar nu și România, în condițiile în care aeronave americane de realimentare se află și pe teritoriul românesc: „Mă întrebam dacă o amenințare explicită la adresa unei baze militare din România, respectiv Otopeni, unde sunt dislocate în continuare aeronavele de alimentare în aer, ar duce la încheierea crizei politice din România. Adică ar duce la instalarea unui guvern. Dar depășim acest moment, întrebarea începe să devină retorică. Într-adevăr, bulgarii sunt preocupați de ceea ce ar însemna această amenințare am putea spune către aeroportul de la Bezmer. Ei au dat o aprobare iulie-octombrie pentru dislocarea până la opt aeronave Stratotanker ale americanilor.Acum ne punem întrebarea de ce iranienii și-au ales ca țintă Bulgaria, respectiv, activele americane, aeronavele americane de la Bezmer, și n-au ales activele americane din România, Stratotanker-urile de pe Otopeni. Ne putem întreba și va trebui să răspundem de ce aeronavele de realimentare în aer sunt dislocate pe Otopeni și nu sunt dislocate pe aeroportul Mihail Kogălniceanu, cum inițial se crezuse”, a spus președintele de onoare al Asociației Ofițerilor în Rezervă la Antena 3 CNN.

În analiza sa, generalul în rezervă a indicat mai întâi legăturile istorice dintre cele două state. Bălăceanu susține că România beneficiază de o situație diferită în relația cu Teheranul, inclusiv datorită iranienilor care au studiat în țara noastră și care ocupă în prezent funcții importante: „Cred că lucrurile ar putea să fie prezentate și dintr-o perspectivă istorică pe care nu trebuie să o uităm. România are o altă ușă deschisă în Iran.Sunt mulți iranieni care și-au făcut studiile în România, care acum ocupă poziții importante în politica și în administrația Iranului”, a spus generalul.

A doua explicație prezentată de Virgil Bălăceanu privește apărarea împotriva rachetelor balistice. Generalul susține că România dispune de capacități pe care Bulgaria nu le are, indicând sistemele Patriot, sistemul francez MAMBA de la Capul Midia și scutul de la Deveselu: „Un al doilea aspect de care trebuie să ținem seama este faptul că din punct de vedere al apărării antibalistice, România stă cel mai bine și am să explic prin situația Turciei.Turcia în sine nu dispune de mijloace antiaeriene de combatere a rachetelor balistice. NATO a dislocat în Turcia trei baterii, o baterie spaniolă, o baterie americană și o baterie germană. Se mai adaugă o baterie italiană de SAMP/T, produs franțuzesc în România, prin dotarea forțelor aeriene.Avem trei baterii de combatere a țintelor aeriene, inclusiv a rachetelor balistice, baterii Patriot, plus o baterie franceză, un sistem francez MAMBA dislocat în Capul Midia.Și adăugăm un element extrem de puternic pentru combaterea rachetelor balistice iraniene, scutul de la Deveselu. Bulgaria nu are o asemenea apărare”, a spus generalul în rezervă.

Baza de la Deveselu reprezintă cea mai mare investiție militară americană realizată în România după căderea comunismului, iar sistemul antirachetă găzduit aici este cea mai importantă capacitate militară de acest tip aflată pe teritoriul țării.Rolul sistemului este de a intercepta rachete ostile lansate din Orientul Mijlociu și îndreptate către teritorii ale NATO.România găzduiește o prezență militară americană consistentă în trei baze: Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu.Dintre acestea, Deveselu are o importanță aparte prin elementele scutului antirachetă. Sistemul a fost fondat, construit și finanțat de Statele Unite, fiind ulterior trecut sub comanda NATO, ceea ce înseamnă că de protecția oferită de acesta beneficiază toate cele 32 de state membre ale Alianței.În eventualitatea lansării din Orientul Mijlociu a unei rachete balistice care ar reprezenta o amenințare pentru teritoriul NATO, sistemul de la Deveselu ar putea fi implicat în interceptarea acesteia înainte să-și atingă ținta.