Facturi de miliarde, echipamente întârziate, livrări blocate pentru Armată: Penalitățile aplicate nu țin loc de drone și apărare antiaeriană la granițele țării

Bugete de miliarde de euro direcționate către modernizarea forțelor armate se lovesc de termene depășite, recepții amânate și litigii potențiale, în timp ce o parte din echipamentele esențiale întârzie să ajungă la trupe. Vorbim de întârzieri majore la achizițiile de drone de supraveghere, sisteme antiaeriene, blindate și muniție, precum și decalaje importante între penalitățile revendicate de stat și sumele recuperate efectiv.

Discuțiile privind transparența și modul în care au fost gestionate aceste dosare aduc în prim plan perioada în care portofoliul Apărării s-a aflat în mâinile fostului ministru Radu Miruță, pe fondul activității Guvernului condus de Ilie Bolojan. Cel mai vizibil blocaj privește contractul încheiat în 2023 cu firma israeliană Elbit Systems pentru dronele Watchkeeper X, o achiziție estimată la circa 380 de milioane de euro. Deși prima livrare era programată pentru vara lui 2025, până în noiembrie 2026 nu intrase în dotarea Armatei niciunul dintre cele șapte sisteme prevăzute, adică 21 de drone și stațiile de control aferente. Penalitățile calculate pentru această întârziere depășesc 265 de milioane de lei, aproximativ 53 de milioane de euro, însă producătorul a invocat forța majoră în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu, deschizând calea către un posibil arbitraj sau proces în instanță.

Nici programul sistemelor antiaeriene Oerlikon, evaluat la 328 de milioane de euro, nu a respectat calendarul stabilit. Două sisteme modernizate de Rheinmetall trebuiau predate în aprilie 2026, dar nu au trecut testele din luna septembrie, iar până în noiembrie niciunul dintre cele patru sisteme nu fusese recepționat. Ministerul Apărării a emis penalități de 8,7 milioane de euro care nu erau încasate la mijlocul lunii noiembrie, livrările fiind împinse către luna decembrie 2026.

La capitolul transportoarelor blindate Piranha V, contract estimat la circa 868 de milioane de euro, livrarea primului lot a avut o întârziere de peste un an. Dintre vehiculele programate, 94 au fost recepționate, alte 133 sunt încă în curs de livrare, iar statul român ar fi recuperat sau compensat aproximativ 8,5 milioane de euro pentru întârzierea primei tranșe.

Probleme serioase se constată și în industria națională de apărare. Într-un contract semnat în 2022, în valoare de 43,6 milioane de lei, fabricile din țară au livrat doar 2.000 din cele 12.000 de lovituri de calibrul 82 de milimetri contractate, rămânând nepredate 10.000 de bucăți, într-un context în care întârzierile la unele contracte interne ajung chiar la patru ani.

În paralel, alte programe de anvergură se află în etape diferite de execuție:

Pentru sistemele Patriot, România a contractat șapte baterii într-un program de aproximativ patru miliarde de dolari, patru fiind deja livrate, unul donat Ucrainei în 2024, iar celelalte trei, împreună cu înlocuirea celui donat, urmând să sosească conform calendarelor de livrare.

Achiziția a 54 de tancuri Abrams și a 12 vehicule derivate, evaluată la circa 1,07 miliarde de dolari, are livrările eșalonate între 2026 și 2028, absența lor deocamdată fiind legată de calendarul contractual și nu de o întârziere constatată.

Un ritm favorabil se înregistrează la obuzierele sud-coreene K9, dintr-un contract de circa un miliard de dolari pentru 54 de obuziere și 36 de vehicule de realimentare cu muniție K10, primele exemplare sosind în octombrie 2026, înaintea termenului estimat.

Cumulat, penalitățile revendicate pentru contractele Watchkeeper X, Oerlikon și Piranha V trec de 70 de milioane de euro, însă doar aproximativ 8,5 milioane de euro au fost recuperați sau compensați până acum. Comparativ cu alte state aliate din NATO, unde Polonia a urmărit livrări accelerate de armament sud-coreean, Germania a supus programele întârziate controlului parlamentar, iar Pentagonul a reținut plăți pentru echipamentele care nu îndeplineau condițiile de acceptare, România se confruntă cu un deficit de transparență și recuperare. În final, nicio sumă încasată din penalități nu poate înlocui dronele de supraveghere, sistemele antiaeriene sau muniția din depozite într-o regiune marcată de riscuri de securitate sporite.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Lasă un comentariu