Ipocrizie demascată în CSM: „Procurorul Recorder” care atacă magistrații pentru banii câștigați în instanță are propriul proces pentru salariu!

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), lansează un atac dur la adresa colegului său din Consiliu, procurorul Claudiu Sandu, pe care îl acuză de ipocrizie, inconsecvență și promovarea unui discurs populist împotriva propriului sistem judiciar. Reacția vine după ce Sandu a criticat public demersul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a obține executarea unor hotărâri judecătorești privind drepturile salariale restante ale magistraților. Ene atrage atenția asupra unei contradicții importante, izvorâte din faptul că procurorul care le reproșează magistraților că solicită plata drepturilor câștigate în instanță are, la rândul său, un proces pentru recalcularea propriilor drepturi salariale.

Schimbul de replici dintre cei doi membri ai CSM are loc după ce ÎCCJ a câștigat definitiv, joi, 15 octombrie, procesul împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind asigurarea fondurilor pentru plata unor drepturi salariale restante, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Într-o postare pe Facebook, Alin Ene critică vehement atitudinea lui Claudiu Sandu, care a prezentat demersul instanței supreme drept o încercare de a obține bani de la buget indiferent de consecințele asupra altor categorii sociale.Judecătorul consideră că asemenea mesaje nu contribuie la rezolvarea problemelor sistemului judiciar, ci alimentează ostilitatea publică împotriva magistraților, inclusiv prin reluarea unor argumente folosite anterior de politicieni în confruntările cu justiția.

Una dintre cele mai puternice critici formulate de Alin Ene privește discrepanța dintre discursul public al procurorului Claudiu Sandu și conduita sa personală.Membrul CSM susține că Sandu le cere judecătorilor și procurorilor să dea dovadă de cumpătare în privința recuperării drepturilor salariale, deși el însuși ar fi apelat la justiție pentru recalcularea propriilor venituri. „Sau poate că s-a atins ieri, când același procuror ținea lecții de cumpătare magistraților care își cer drepturile salariale, spunând că acestea se iau din salariile medicilor și profesorilor, din banii pentru servicii medicale și ajutoare de încălzire a locuinței (oare unde am mai auzit argumentul acesta anul trecut)? Asta în vreme ce chiar el are pe rol un proces de recalculare a drepturilor salariale?”, scrie Alin Ene.

Din perspectiva lui Ene, problema nu este că un magistrat își revendică drepturile pe cale judecătorească, ci faptul că un reprezentant al magistraților critică public exact conduita pe care o practică în interes propriu.Judecătorul insistă că dificultățile financiare ale statului nu pot transforma executarea hotărârilor judecătorești definitive într-o chestiune lăsată exclusiv la discreția Guvernului.

„Desigur, orice cheltuială publică trebuie analizată cu responsabilitate. Dar între o dezbatere serioasă despre resursele bugetare și prezentarea drepturilor salariale ale magistraților ca o amenințare la adresa medicilor, profesorilor sau pacienților este o diferență fundamentală.Hotărârile judecătorești definitive nu devin facultative atunci când executarea lor este incomodă bugetar și este dificil de argumentat de ce an de an, în fiecare an, statul constată că nu există resursele necesare pentru respectarea acelorași hotărâri judecătorești. Hotărâri cauzate, în definitiv, de calitatea legilor și modalitatea defectuoasă de punere în aplicare a acestora, ambele fiind în sarcina aceluiași stat”, arată membrul CSM.

Alin Ene consideră deosebit de grav faptul că un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, instituție care are rolul constituțional de garant al independenței justiției, utilizează argumente care pot amplifica ostilitatea societății față de judecători și procurori. În opinia sa, Claudiu Sandu ajunge să promoveze mesaje asemănătoare celor folosite de politicienii care au atacat sistemul judiciar.„Ori poate culmea se atinge când același procuror membru CSM deplânge ura societății împotriva magistraților și pierderea încrederii publice în justiție, în vreme ce, cu fiecare postare, acesta nu face altceva decât să preia toate temele populiste anti-justiție și să le inflameze, punând constant paie pe focul urii aprins de politicienii ale căror idei se pare că le împărtășește până la ultima virgulă?”, se întreabă judecătorul.

Ene avertizează că asemenea intervenții publice sunt cu atât mai problematice cu cât provin din interiorul organismului responsabil de apărarea independenței sistemului judiciar.„Cred că este profund dăunător ca un membru CSM să folosească tribuna publică pentru a alimenta, prin mesaje simplificatoare și populiste, ostilitatea publică față de magistrați. Un asemenea discurs nu contribuie la clarificarea problemelor reale, ci adâncește polarizarea și erodează încrederea în justiție”, afirmă acesta.Judecătorul pune în discuție inclusiv modul în care membrii CSM înțeleg să respecte mandatul primit din partea colegilor care i-au ales.„Unii dintre noi încearcă să apere independența justiției și să găsească soluții la problemele reale ale judecătorilor și procurorilor pe care îi reprezintă.Alții par să fi descoperit că popularitatea pe rețelele sociale poate fi obținută mai ușor prin culpabilizarea propriului sistem și alimentarea ostilității publice față de colegi decât prin asumarea responsabilității de a-i apăra interesele legitime și de a contribui la rezolvarea problemelor sale.Iar internetul, desigur, suportă orice, în numele popularității”, continuă Alin Ene.Mesajul se încheie cu un avertisment privind responsabilitatea profesională a reprezentanților magistraților. „Rămâne însă de datoria fiecăruia dintre noi să se întrebe cât din responsabilitatea funcției și valorile profesiei suntem dispuși să sacrificăm pentru aplauzele publicului.”

Judecătorul evocă și o intervenție anterioară a procurorului Claudiu Sandu, în care acesta ar fi pus la îndoială imparțialitatea membrilor Secției pentru judecători a CSM în cadrul unei proceduri disciplinare.Ene îi reproșează că ar fi criticat public membrii secției înainte de pronunțarea unei soluții, fără să precizeze că el însuși fusese implicat în subiectul materialului jurnalistic invocat.„Ori săptămâna trecută, când un procuror membru CSM se erija pe Facebook în instanță morală a imparțialității Secției pentru judecători în materie disciplinară, reproșându-i că membrii săi adoptaseră, într-o altă procedură, o hotărâre referitoare la filmul Recorder?Asta în vreme ce omitea să precizeze că el însuși fusese protagonist al aceluiași film. Un detaliu relevant atunci când pretinzi că evaluezi imparțialitatea altora.Mai grav, o făcea în timp ce judecata disciplinară era în curs și înainte ca Secția pentru judecători să pronunțe o soluție”, afirmă Ene.

Reacția lui Alin Ene a fost provocată de o postare a lui Claudiu Sandu intitulată „VREM BANII, INDIFERENT DE CONSECINȚE”, publicată după decizia ÎCCJ.Procurorul admite că o parte dintre sumele solicitate de magistrați sunt justificate, întrucât provin din erori legislative ale statului român, însă contestă demersul instanței supreme de a obliga Guvernul să asigure resursele necesare plății.Sandu susține că Executivul trebuie să aibă libertatea de a decide calendarul achitării obligațiilor în funcție de situația economică și de prioritățile bugetare.Argumentația sa capătă însă un ton acuzator atunci când contrapune recuperarea drepturilor salariale ale magistraților finanțării serviciilor medicale, salariilor profesorilor și ajutoarelor pentru populație.„Ce se întâmplă dacă nu mai rămân resurse sau dacă aceste resurse devin insuficiente pentru plata salariilor medicilor sau ale profesorilor, spre exemplu?Nu contează, magistrații trebuie să își încaseze banii. Sau dacă România este în dificultate fiscală și are nevoie de resurse pentru servicii de bază, cum ar fi asigurarea agentului termic iarna sau a energiei electrice sau asigurarea unor servicii medicale de urgență?Nu contează. Cetățenii să stea în frig pentru că magistrații trebuie să își primească banii”, scrie Claudiu Sandu.Procurorul merge mai departe și invocă inclusiv operațiile de urgență și tratamentele pentru boli grave, sugerând că plata restanțelor salariale ar putea afecta finanțarea acestora.Într-un alt pasaj, el pune sub semnul întrebării contribuția justiției la societate.„Eu le spun să se uite în oglindă atunci când sunt revoltați și să își pună următoarea întrebare: cum justificăm noi, în fața cetățeanului plătitor de taxe, plata unui miliard de euro, cu prioritate față de alte cheltuieli bugetare? Ce am mai livrat noi societății în afară de achitări și strămutări?”, afirmă Sandu.

Deși precizează că majoritatea magistraților își îndeplinesc atribuțiile, procurorul folosește în continuare termeni severi, întrebând cum poate fi justificată plata unui miliard de euro într-o perioadă în care firmele se închid și angajații sunt concediați.El avertizează că demersul ÎCCJ ar putea provoca o creștere a ostilității publice față de magistrați.

Un element esențial în disputa dintre cei doi membri CSM îl constituie explicațiile oferite chiar de Înalta Curte după pronunțarea hotărârii definitive.Joi, 15 octombrie, purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar, a precizat că statul dispune de mai multe instrumente legale pentru stingerea obligațiilor, inclusiv plata efectivă sau emiterea unor titluri de valoare cu scadență ulterioară.Potrivit acestuia, stabilirea modalității concrete de plată rămâne în competența Executivului, în timp ce respectarea hotărârii judecătorești reprezintă o obligație juridică.Această precizare este relevantă în raport cu argumentația lui Claudiu Sandu, pentru că instanța supremă nu a susținut că Executivul trebuie să lase spitalele fără bani ori să renunțe la plata profesorilor, ci că obligațiile statului, odată recunoscute și stabilite definitiv, nu pot fi ignorate.Mai mult, ÎCCJ a atras atenția că amânările repetate ale plăților generează costuri suplimentare, dobânzile și penalitățile majorând datoriile și împovărând suplimentar bugetul. În comunicatul transmis după pronunțarea deciziei, instanța supremă a prezentat și date care arată că problema drepturilor salariale câștigate în instanță depășește cu mult sistemul judiciar.Potrivit ÎCCJ, peste 400.000 de persoane din diferite categorii profesionale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. Dintre acestea, 171.190 provin din învățământ, 24.171 din sistemul medical și sanitar, iar 6.817 sunt magistrați.Datele contrazic imaginea unei probleme exclusiv a magistraților și arată că inclusiv profesorii și personalul medical, invocați de Sandu, au fost nevoiți să recurgă la justiție pentru recuperarea unor drepturi.

La 15 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor și a menținut hotărârea Curții de Apel București din 5 mai.Prin această decizie, Executivul este obligat să asigure fondurile necesare plății restanțelor salariale scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul.Hotărârea este definitivă și executorie, iar instanța a stabilit un termen de zece zile pentru îndeplinirea obligațiilor, sub sancțiunea unor penalități.Anterior, la 7 octombrie, Curtea Constituțională respinsese ca inadmisibilă sesizarea prin care premierul interimar Ilie Bolojan încercase să obțină constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.CCR a stabilit că mecanismul conflictului constituțional nu poate fi transformat într-o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești.