Mega-baza de la „Kogălniceanu” intră într-o nouă etapă: Guvernul începe demolările, pentru a face loc noii infrastructuri

România continuă una dintre cele mai mari investiții militare realizate după 1990. Guvernul pregătește o nouă etapă în dezvoltarea Bazei 57 Aeriene „Mihail Kogălniceanu”, din județul Constanța, unde urmează să fie eliminate mai multe construcții și amenajări vechi pentru a face loc noii infrastructuri. Proiectul este uriaș: valoarea aprobată inițial depășește 12 miliarde de lei, lucrările sunt programate pe aproximativ 20 de ani, iar la final baza ar trebui să devină unul dintre principalele noduri militare ale României și NATO în regiunea Mării Negre.

Proiectul a fost aprobat încă din 2019, au urmat exproprierile, contractele și lucrările, iar în iunie 2024 MApN a marcat oficial începutul construirii noii piste de decolare-aterizare. Decizia discutată acum de Guvern reprezintă încă un pas în acest proiect mult mai amplu. Potrivit proiectului, Guvernul urmează să aprobe scoaterea din funcțiune, casarea și demolarea unor construcții și amenajări existente la Mihail Kogălniceanu. Este vorba despre:

• Pavilionul D – 325 de metri pătrați;
• Pavilionul B1 – 1.187 de metri pătrați;
• Pavilionul E – 316 metri pătrați;
• o platformă betonată pentru staționarea aeronavelor – aproximativ 5.300 de metri pătrați.

Demolările trebuie privite, așadar, ca parte a reorganizării terenului și a pregătirii infrastructurii pentru dezvoltarea noii baze. Documentul fundamental este Hotărârea de Guvern nr. 781 din 4 noiembrie 2019, prin care au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul „Infrastructura Bazei 57 Aeriană din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu”. În documentul oficial apare o valoare totală a investiției de 12,173 miliarde de lei, inclusiv TVA, calculată în prețurile din iunie 2019. Din această sumă, aproximativ 7,4 miliarde de lei reprezentau lucrările de construcții și montaj. Finanțarea se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, dar pot fi utilizate și alte surse legal constituite.MApN descrie în prezent investiția și ca pe un proiect de peste 2,5 miliarde de euro.

Un an mai târziu, în ianuarie 2020, Guvernul a declanșat procedurile de expropriere pentru terenurile necesare extinderii. Coridorul de expropriere cuprinde proprietăți situate pe teritoriul comunelor Mihail Kogălniceanu și Lumina, iar suma estimată inițial pentru despăgubiri a fost de 110.019.998 de lei. Exproprierile arată și dimensiunea proiectului: nu este vorba doar despre modernizarea câtorva clădiri existente, ci despre extinderea masivă a infrastructurii militare. Documentele oficiale ale Direcției Domenii și Infrastructuri din MApN permit și o privire asupra contractelor.În programul achizițiilor publice pentru anul 2022 apare contractul pentru proiectul „Infrastructură Baza 57 Aeriană în cazarma 888 Mihail Kogălniceanu”, cu numărul A4141/29.04.2022. Valoarea contractată era de aproximativ 1,705 miliarde de lei cu TVA, respectiv 1,433 miliarde de lei fără TVA. Sursa de finanțare indicată în document este bugetul MApN.Aceasta este numai o parte din proiectul general, investiția fiind împărțită în mai multe etape.

Un moment important s-a produs pe 11 iunie 2024, când MApN a marcat oficial începerea lucrărilor la noua pistă de decolare-aterizare de la Mihail Kogălniceanu. Ministerul a prezentat-o drept prima pistă militară complet nouă construită de România după 1990. Proiectul general include nu numai pista, ci și zone de mișcare aeroportuară, platforme pentru aeronave, punct de control al zborului, sisteme de balizaj și radionavigație. Vor exista, de asemenea, zone pentru mentenanța aeronavelor, spații administrative și sociale, zone de tranzit și depozitare, parc pentru tehnică militară, puncte de control, drumuri interioare și un drum perimetral. Practic, nu se construiește doar un aeroport militar, ci o infrastructură capabilă să funcționeze aproape autonom. Proiectul final ar urma să includă inclusiv locuințe, grădiniță, școală, spital și alte facilități necesare personalului militar. Acesta este motivul pentru care baza a început să fie descrisă drept un adevărat „oraș militar”.MApN confirmă, în documentele sale publice, amploarea proiectului și existența facilităților administrative și sociale, a zonelor logistice și de mentenanță, precum și a infrastructurii rutiere și aeroportuare. Mai trebuie lămurită o formulare folosită frecvent: „cea mai mare bază NATO din Europa”. Mihail Kogălniceanu este și va rămâne o bază militară a României, nu o proprietate a NATO sau a Statelor Unite.Investiția este realizată de statul român prin Ministerul Apărării, iar infrastructura va fi utilizată atât de Forțele Aeriene Române, cât și de trupele aliate aflate temporar sau prin rotație în România. MApN subliniază explicit caracterul românesc al bazei. Mai corect este, așadar, să vorbim despre una dintre cele mai importante baze militare românești puse la dispoziția apărării colective NATO pe Flancul Estic.

Poziția bazei explică dimensiunea investiției. Mihail Kogălniceanu se află în apropierea Mării Negre și la mică distanță de spațiul în care se desfășoară războiul dintre Rusia și Ucraina. Baza este deja folosită constant de aeronave și militari aliați care participă la misiunile NATO de Poliție Aeriană Întărită. Chiar joi, 27 august 2026, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole aflate la Mihail Kogălniceanu au fost ridicate de la sol după ce radarele românești au detectat un grup de ținte aeriene în spațiul ucrainean, în apropierea frontierei României. În lunile precedente, de aici au operat și aeronave Eurofighter Typhoon germane și italiene în cadrul misiunilor NATO de apărare a spațiului aerian românesc. Baza nu este, prin urmare, doar o investiție pentru viitor. Ea are deja un rol operațional important.

Investiția este structurată în patru etape și se întinde pe aproximativ 20 de ani.Într-o informare oficială din ianuarie 2025, MApN indica drept termen estimativ pentru finalizarea întregului proiect anul 2042, în funcție de finanțare și ritmul lucrărilor. De aceea, demolările pregătite acum de Guvern sunt doar o piesă dintr-un șantier care va continua încă mulți ani. La final, România ar trebui să dispună la Mihail Kogălniceanu de un complex militar cu pistă nouă, infrastructură pentru aeronave și tehnică militară, facilități logistice și sociale și capacitatea de a găzdui un număr mare de militari români și aliați. Pentru NATO, baza va deveni unul dintre nodurile importante ale Flancului Estic. Pentru România, este una dintre cele mai ample investiții în infrastructura de apărare realizate după 1989.