Procurorul Bucurică a făcut „bucurii” în arest: A smuls grilajele și instalația de iluminat, a înfundat WC-ul și a inundat celula, așteptându-i pe polițiști îmbrăcat în „togă”

Apar detalii spectaculoase din dosarul procurorului Radu George Bucurică, magistratul suspendat după incidentul armat dintr-un local din Hunedoara. Motivarea integrală a deciziei prin care Curtea de Apel Alba Iulia a dispus internarea sa medicală provizorie descrie episoade petrecute înainte și după arestare, inclusiv în celula în care a fost încarcerat, dar readuce în prim-plan și afirmațiile magistratului potrivit cărora ar fi fost ținta unui complot care urmărea inclusiv asasinarea sa și preluarea unor terenuri din Snagov ce ar putea ajunge să valoreze 30 de milioane de euro.

Încheierea penală nr. 162/2026 a Curții de Apel Alba Iulia a fost pronunțată pe 21 septembrie în dosarul lui Radu George Bucurică. Instanța a avut de soluționat, în aceeași procedură, atât cererea pentru prelungirea arestării preventive, cât și propunerea procurorilor pentru internarea medicală provizorie. Judecătorul a decis în cele din urmă internarea medicală provizorie într-o unitate specializată și revocarea arestării preventive. Măsura a fost dispusă „până la însănătoșire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol ce a determinat luarea măsurii”. Decizia a fost contestată. Dincolo însă de soluția cunoscută deja, motivarea amplă a instanței pune cap la cap o succesiune de evenimente și documente care conturează mult mai clar ce s-a petrecut în săptămânile dintre incidentul din Ribița și decizia de internare.

Unul dintre cele mai neobișnuite capitole privește comportamentul pe care Radu George Bucurică l-ar fi avut în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Alba.Potrivit documentelor transmise instanței, pe 2 septembrie, în timp ce se afla în camera nr. 10, magistratul ar fi smuls grilajul metalic de protecție al corpului de iluminat, apoi capacul și banda LED, lăsând firele electrice expuse. În document se consemnează că exista astfel „un pericol real de electrocutare a inculpatului”.Când au intervenit lucrătorii centrului de arest, aceștia au consemnat o altă imagine neobișnuită: Bucurică purta „doar un cearșaf prins în două capete pe unul din umeri, în stil togă”. Două zile mai târziu, pe 4 septembrie, situația s-ar fi repetat într-o altă cameră de detenție, unde Bucurică ar fi dislocat gratiile metalice care protejau ambele corpuri de iluminat. Aceste episoade nu apar în motivare ca simple incidente disciplinare, ci printre elementele analizate de procurori și ulterior de instanță în procedura privind internarea medicală.

Un alt episod este consemnat pentru dimineața zilei de 16 septembrie, când Bucurică urma să fie dus la examinarea medico-legală psihiatrică. Potrivit procesului-verbal aflat la dosar, la ora 09:40 i s-ar fi comunicat că la 10:30 trebuie să plece escortat către locul examinării. Bucurică ar fi răspuns că „în jumătate de oră va fi gata de plecare”. Când escorta a ajuns la cameră, la ora 10:22, situația descrisă în document era însă cu totul alta. Potrivit actelor analizate de instanță, vederea în cameră fusese obturată cu un cearșaf, iar Bucurică era „fără niciun fel de haine pe el”. În documentele aflate la dosar se mai consemnează că vasul de toaletă fusese blocat cu o perie, iar apa se revărsa în cameră. Bucurică le-ar fi spus polițiștilor că fusese informat că examinarea urma să aibă loc la ora 14:00 și că nu fusese citat pentru expertiză.În cele din urmă, procurorul a emis un mandat de aducere, iar magistratul a fost condus la comisia medico-legală.

Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică a fost emis pe 18 septembrie.Potrivit documentului citat în încheierea Curții de Apel, comisia a stabilit un diagnostic de „tulburare delirantă persistentă” și a concluzionat că Bucurică nu ar fi avut, la momentul presupuselor fapte investigate, capacitatea psihică de a aprecia critic conținutul și consecințele acțiunilor sale, având „discernământul abolit”.Raportul mai consemnează că, la momentul examinării medico-legale, „capacitatea psihică a inculpatului este absentă”.Pe baza diagnosticului, a stării constatate la examinare, a naturii faptelor imputate și a „potențialului de periculozitate socială asociat stării psihopatologice”, comisia a apreciat oportună internarea medicală.Expertiza nu a rămas însă doar la nivelul Serviciului Județean de Medicină Legală Alba. Documentul a fost trimis pentru avizare la Comisia Superioară medico-legală din cadrul IML Cluj, iar avizul primit pe 21 septembrie a validat conținutul și concluziile raportului, arătând că acesta a fost corect întocmit procedural și că respectivele concluzii sunt argumentate științific. Este important de precizat că acestea sunt concluziile expertizei medico-legale reproduse în hotărârea instanței, nu o evaluare independentă făcută de publicația noastră.

Procurorul suspendat a respins însă concluziile și a cerut efectuarea unei noi expertize.În fața judecătorului, Bucurică a susținut că există „discrepanțe majore” între constatările comisiei și concluziile raportului și a afirmat că îl consideră jignitor faptul că a fost calificat drept delirant.Declarația sa din sala de judecată este consemnată explicit în încheiere:„Apreciază că e delirant ce se întâmplă și e de neconceput ca într-o lume normală să se întâmple lucrurile astea, dar faptul că i se întâmplă și spune acest lucru, asta nu înseamnă că delirează sau că are o problemă psihică.”

Instanța i-a respins solicitarea de efectuare a unei noi expertize în cadrul acestei proceduri, fără ca acest lucru să îi înlăture posibilitatea de a solicita una în cursul urmăririi penale.

Motivarea face apoi legătura cu un episod despre care STIRIPESURSE.RO a scris încă din august.Cu câteva săptămâni înaintea incidentului din Ribița, Bucurică formulase o plângere penală în care reclama existența unui presupus grup infracțional organizat, format inclusiv din persoane cu funcții de răspundere.Potrivit actelor reproduse de instanță, Bucurică susținea că respectivul grup ar urmări „preluarea prin forță a instituțiilor statului”, dar și „suprimarea vieții inculpatului”.Miza pe care o indica procurorul era una uriașă: terenuri pe care le deține în comuna Snagov și care, potrivit propriilor susțineri, valorau câteva milioane de euro și ar fi urmat să ajungă la 30 de milioane de euro după finalizarea unor proiecte imobiliare.Plângerea nu era una inventată ulterior pentru apărarea din dosarul penal. Actele analizate de instanță arată că ea fusese depusă pe 24 iulie 2026, înaintea incidentului din club, iar competența fusese declinată pe 30 iulie către DIICOT – Structura Centrală.

Încheierea Curții de Apel aduce în discuție și episodul din 21 iulie, când Bucurică a apelat serviciul 112.Potrivit documentelor analizate de instanță, procurorul a reclamat atunci că persoane necunoscute i-ar fi introdus gaze în locuință.Verificările făcute ulterior nu ar fi confirmat acest lucru.Într-un alt act citat în dosar se consemnează formularea potrivit căreia Bucurică anunțase la 112 „că cineva îi injectează gaze în apartament”.La sosirea polițiștilor, acesta ar fi avut în mână pistolul letal Walther de calibru 9×19 mm, pe care l-ar fi descărcat de muniție în fața acestora. În dormitor, potrivit procesului-verbal citat în motivare, se afla și o armă de vânătoare încărcată.

Punctul de plecare al dosarului penal rămâne incidentul din 9 august de la Diesel Pub, în comuna Ribița, județul Hunedoara.Potrivit stării de fapt prezentate de anchetatori, Bucurică ar fi intrat în local având asupra sa un pistol Walther de calibru 9×19 mm, un cuțit și un spray iritant-lacrimogen.Cu numai trei zile înainte, pe 6 august, îi fusese comunicată dispoziția prin care îi fusese anulat dreptul de deținere, port și folosire a armelor.În local se aflau aproximativ 100 de persoane.Martorii au descris inclusiv faptul că Bucurică era îmbrăcat complet în negru și purta mănuși de aceeași culoare.Un alt martor citat de instanță a declarat că procurorul își comandase o apă minerală, băuse o singură gură, apoi vărsase restul în frapiera unui client, mergea frecvent la baie și se uita insistent la oamenii din local. După sosirea polițiștilor, Bucurică ar fi pulverizat spray iritant-lacrimogen spre cei doi agenți și ar fi fugit.Unul dintre polițiști a continuat urmărirea pe o distanță de aproximativ 700 de metri, iar în timpul acesteia Bucurică ar fi avut pistolul în mână.

Există însă o nuanță esențială a dosarului, despre care STIRIPESURSE.RO a scris anterior și care nu trebuie pierdută.Primele informații publice indicau că Bucurică ar fi tras cu arma. Analiza imaginilor bodycam a produs însă o răsturnare importantă.În înregistrare se aude, după dezarmarea lui Bucurică: „E al lui, eu am tras că a avut cartuș pe țeavă când l-am dezarmat”.În prima etapă a dosarului, judecătorul Curții de Apel Alba Iulia a concluzionat că acuzația de uz de armă fără drept nu avea suport probatoriu, probele indicând că focul surprins după imobilizare fusese tras de o altă persoană după ce Bucurică fusese dezarmat. STIRIPESURSE.RO a prezentat la acel moment imaginile și argumentele instanței.Această împrejurare nu a eliminat însă celelalte acuzații privind pistolul pe care magistratul îl avea asupra sa, folosirea spray-ului lacrimogen și incidentele cu polițiștii.

Înalta Curte a admis ulterior contestația procurorilor și a dispus arestarea preventivă a lui Bucurică pentru 30 de zile. Pe 1 septembrie, instanța supremă i-a respins ca inadmisibilă contestația în anulare. Și ultimul cuvânt al magistratului în fața Curții de Apel este consemnat pe larg în încheiere.Bucurică a respins acuzațiile și a susținut că nu el ar fi comis infracțiunile cercetate.În fața instanței, procurorul a declarat că dorește să-și exercite atribuțiile „în mod cinstit”, să ia propriile decizii și „să nu-i fie impuse lucruri”.Apoi a făcut una dintre cele mai puternice afirmații consemnate în document:„Nu doresc să fiu o marionetă la mâna celor care conduc justiția, doresc să înfăptuiesc justiția și nu să o împart.”Bucurică a susținut, de asemenea, că „nu el a comis infracțiunile de care este acuzat, ci alții” și a descris momentul imobilizării sale drept un atac comis asupra „unui om singur”.

Curtea de Apel Alba Iulia a ajuns însă la o concluzie diferită în privința riscului actual.În procedură, instanța a avut în vedere raportul de expertiză medico-legală, avizul Comisiei Superioare de la IML Cluj, incidentul din Ribița, documentele privind comportamentul din arest și episoadele anterioare.Parchetul arătase că, potrivit raportului medico-legal, afecțiunile constatate nu i-ar fi permis lui Bucurică, la momentul presupuselor fapte, să conștientizeze consecințele acestora, iar „inclusiv la momentul examinării inculpatului, capacitatea psihică a fost absentă”.În motivare se arată că măsura a fost apreciată ca necesară pentru înlăturarea unui „pericol concret și actual pentru siguranța publică”.Documentul reține totodată că internarea nu a fost privită exclusiv ca o măsură de siguranță. Argumentul prezentat instanței a fost că statul are și obligația de a asigura tratamentul unei persoane aflate într-o asemenea situație, măsura având astfel atât o componentă de protecție a societății, cât și una medicală.

În final, Curtea de Apel Alba Iulia a revocat arestarea preventivă și a dispus ca Radu George Bucurică să fie internat într-o unitate specializată „până la însănătoșire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol ce a determinat luarea măsurii”.Radu George Bucurică este suspendat din funcția de procuror din 28 august, măsura fiind dispusă de Secția pentru procurori a CSM după arestarea sa preventivă.Acuzațiile penale formulate împotriva sa nu echivalează cu stabilirea vinovăției, iar Bucurică beneficiază de prezumția de nevinovăție.