Trilaterala care poate schimba harta lumii și miza supremă a geopoliticii globale, la Shenzhen: Putin cere retragerea NATO la granițele din 1997, vizând direct România – VIDEO

Politica internațională traversează cel mai tensionat și urmărit moment al anului, marcat de o succesiune de evenimente cu un impact profund asupra securității globale și europene. În timp ce liderii celor mai mari puteri ale lumii s-au reunit în China pentru un summit istoric al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), culisele diplomatico-militare aduc în prim-plan cereri radicale din partea Rusiei, vizând direct arhitectura de securitate a României și a statelor din estul Europei.
Summitul APEC desfășurat la Shenzhen a constituit cadrul unei ceremonii grandioase pentru primirea președintelui american Donald Trump, care a aterizat pe pista aeroportului chinez și a fost întâmpinat direct la scara avionului de liderul chinez Xi Jinping. Gestul a fost interpretat de analiști drept o încălcare voit asumată a regulilor stricte de protocol, având în vedere că uzanțele de la Beijing prevăd ca înalții demnitari să fie întâmpinați de oficiali guvernamentali și conduși ulterior spre o întrevedere cu președintele. Prezența personală a lui Xi Jinping la scara aeronavei a subliniat importanța majoră acordată de China acestei vizite și relansării dialogului la cel mai înalt nivel.
Diferența de tratament diplomatic a fost imediat remarcată de observatori, amintindu-se că președintele rus Vladimir Putin nu a beneficiat de o astfel de primire fastuoasă din partea liderului de la Beijing. Întâlnirea dintre liderii Statelor Unite, Chinei și Rusiei reprezintă o dinamică rară și complexă, menită să abordeze nu doar teme economice și neproliferarea nucleară, ci și marile crize geopolitice actuale, de la conflictele din Orientul Mijlociu până la războiul din Ucraina.
În paralel cu tatonările diplomatice din Asia, presa internațională, prin dezvăluirile publicate de Bloomberg și pre luate de mass-media de specialitate, a adus la lumină o ofensivă a Kremlinului în cadrul negocierilor privind viitorul Ucrainei și securitatea europeană. Potrivit informațiilor obținute pe parcursul discuțiilor purtate de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, Rusia solicită în mod oficial o revenire a forțelor NATO la configurația militară din 1997. O asemenea cerere vizează în mod direct România, stat care a aderat la Alianța Nord-Atlantică în anul 2004.
Solicitarea Moscovei ar presupune retragerea trupelor și a infrastructurii militare aliate din cel puțin 16 state membre care s-au alăturat organizației după anul 1997, vizând fostele state membre ale Tratatului de la Varșovia, țările baltice, state din fosta Iugoslavie, precum și Albania, Finlanda și Suedia. Această condiție relansează pretențiile formulate de Rusia în decembrie 2021, înainte de declanșarea invaziei din Ucraina, când Moscova cerea în mod public ca NATO „să își strângă lucrurile” din Europa de Est.
Pentru a îndulci această solicitare majoră, Kremlinul ar fi propus, ca o concesie, retragerea militarilor ruși din enclava Kaliningrad, situată strategic între Polonia și Lituania. Cu toate acestea, analiștii militari și experții internaționali privesc această propunere drept un „măr otrăvit”. Pe de o parte, Moscova nu oferă cedarea teritoriului în sine, ci doar o relocare a efectivelor militare, în timp ce specialiștii subliniază că enclava ar putea fi oricum neutralizată sau ocupată rapid de forțele NATO în cazul unui conflict deschis. Pe de altă parte, propunerile vin însoțite de discuții legate de posibile compromisuri teritoriale în Ucraina și de garantarea securității regionale la Berlin și în alte capitale europene.
În fața acestor presiuni, poziția oficială a structurilor euroatlantice rămâne fermă. Principiul „ușilor deschise”, consacrat de articolul 10 al Tratatului Nord-Atlantic, stipulează clar că decizia privind aderarea sau menținerea alianțelor revine suveran statelor membre și nu poate face obiectul unui drept de veto sau al unor negocieri impuse de puteri terțe. În timp ce negocierile continuă în spatele ușilor închise, miza pe flancul estic rămâne uriașă, viitorul securității regionale depinzând de coeziunea statelor aliate în fața pretențiilor teritoriale și strategice ale Rusiei.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
