ÎCCJ va continua demersurile pentru pensiile magistraților. Lia Savonea se duce la forurile europene

Judecătoarea Lia Savonea, președinta Înalta Curte de Casație și Justiție, a transmis prima reacție oficială după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea instanței supreme privind legea pensiilor magistraților, vorbind despre un „regres în planul protecției constituționale” și anunțând că ÎCCJ va continua demersurile pentru apărarea independenței justiției. Declarația vine în contextul în care CCR a decis că legea este constituțională, deschizând drumul promulgării unui act normativ contestat de instanța supremă atât pe plan intern, cât și prin solicitarea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Lia Savonea subliniază că ÎCCJ și-a epuizat toate instrumentele procedurale disponibile în faza controlului de constituționalitate.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a utilizat toate procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților”, arată președinta instanței supreme, într-o declarație pentru stiripesurse.ro, indicând că demersurile făcute până acum au fost circumscrise strict cadrului legal și constituțional. În centrul reacției se află ideea că hotărârea CCR marchează un recul al standardelor de protecție instituțională. „Pe fondul acestui regres în planul protecției constituționale, considerăm că independența justiției trebuie apărată prin folosirea, în continuare, a tuturor pârghiilor”, afirmă Lia Savonea.

În viziunea conducerii ÎCCJ, controlul de constituționalitate nu a oferit nivelul de garanție așteptat pentru statutul magistraților, iar problema nu este închisă odată cu pronunțarea Curții Constituționale. Președinta ÎCCJ anunță explicit că instanța supremă nu va abandona frontul juridic. „ÎCCJ va continua să uzeze de toate instrumentele legale și instituționale pentru a apăra independența justiției”, precizează ea, fără a detalia concret care vor fi următorii pași.

Lia Savonea indică însă direcția generală a acestor demersuri, făcând referire la dimensiunea europeană a protecției independenței judiciare. „Inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente, cu atât mai mult în aceste circumstanțe”, arată șefa instanței supreme. Declarația sugerează că, după epuizarea căilor interne în fața CCR, atenția se poate muta spre mecanismele europene, într-un context în care jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a consolidat, în ultimii ani, standarde ferme privind independența instanțelor în statele membre.

Legea care modifică pensiile de serviciu ale magistraților aduce schimbări importante referitoare la vârsta de pensionare și modul de calcul al pensiei pentru judecători și procurori. Una dintre principalele măsuri este creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani. Legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani. Proiectul prevede că, odată ce intră în vigoare, începe perioada de tranziție de 15 ani până când magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani. Așadar, de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2026, magistrații vor putea să se pensioneze „după împlinirea vârstei de 49 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste”, arată proiectul de lege. Apoi, în fiecare an până în 2042 vârsta de pensionare va crește cu câte un an.

Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în prima formă propusă de Guvernul Bolojan. Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate. Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”. În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.