România intră în „noua eră” a securității portuare. Scut european pentru Marea Neagră: Von der Leyen și Nicușor Dan anunță un plan de apărare și fonduri de 60 de milioane de euro – VIDEO

Bucureștiul este astăzi gazda unor decizii geopolitice majore pentru securitatea regională, în contextul escaladării riscurilor de la Marea Neagră și al atacurilor recente cu drone care au vizat navele comerciale din bazinul pontic. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată într-o vizită oficială de înalt nivel, a avut întrevederi decisive cu președintele României, Nicușor Dan, și cu premierul Luca Niculescu, având în centrul agendei protejarea porturilor românești și consolidarea infrastructurii strategice de apărare.

În cadrul conferinței de presă comune susținute la Palatul Cotroceni, șefa Executivului European a transmis un mesaj fără echivoc de solidaritate, subliniind că Uniunea Europeană este pe deplin alături de România în fața amenințărilor tot mai mari din regiune. Ursula von der Leyen a anunțat un pachet financiar concret în valoare de 60 de milioane de euro destinat direct securizării Mării Negre. Acești bani vor fi direcționați spre implementarea unui plan riguros de apărare bazat pe tehnologii moderne, în special sisteme de drone și capabilități antidronă menite să protejeze traficul maritim și porturile României, grav afectate de noile vulnerabilități de securitate. Totodată, oficialul european a evidențiat accesarea fondurilor masive prin instrumentul european SAFE, prin care România urmează să beneficieze de peste 16 miliarde de euro pentru modernizarea capabilităților de apărare, fiind apreciată totodată cooperarea strânsă a României cu Ucraina în domeniul producției de tehnică militară adaptată războiului modern:

La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a accentuat rolul esențial pe care Marea Neagră îl joacă în arhitectura de securitate și în stabilitatea energetică a întregului continent. În cadrul discuțiilor oficiale, s-a recunoscut că libertatea de navigație trebuie restabilită și menținută cu fermitate, iar răspunsul statului român și al partenerilor europeni trebuie să fie prompt și adaptat noilor realități tactice. Președintele României a admis că au existat întârzieri în configurarea unui răspuns de securitate complet integrat în fața noilor tipuri de riscuri asimetrice, subliniind însă că parteneriatul cu Comisia Europeană oferă acum pârghiile financiare și strategice necesare pentru a colmata aceste lipsuri. Prin alocarea fondurilor europene și consolidarea porturilor la Marea Neagră, România își întresează poziția de pilon de stabilitate pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene.