Summit B9 la București. „Etapa de confruntare între SUA și România a dispărut!” Nicușor Dan și Nawrocki: „România și Polonia sunt adevărate cetăți ale NATO” – VIDEO

Summitul Bucureștiului 9 (B9) extins cu țările nordice se desfășoară miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni, sub tema „Delivering More for Transatlantic Security”. Evenimentul reunește o concentrare rară de lideri politici de pe flancul estic al NATO și din nordul european, marcând un moment crucial pentru securitatea regională și relația transatlantică în contextul agresiunii ruse în Ucraina.

Preşedintele Nicușor Dan și preşedintele Poloniei, Karol Nawrocki, au transmis marți, în ajunul summitului, mesaje ferme privind amenințarea rusă și necesitatea consolidării cooperării militare în regiune. Cei doi șefi de stat au subliniat că Rusia nu dă niciun semn că dorește pacea pe continentul european, iar acțiunile Moscovei demonstrează clar intenții agresive. Nawrocki a adoptat o poziție de scepticism față de promisiunile Kremlinului, afirmând că „nu trebuie să luăm foarte în serios pe Vladimir Putin”, referindu-se la promisiunile anterioare ale liderului rus privind neintențiunea de a invada Ucraina. Nicușor Dan a declarat că criza politică internă din România se va rezolva „rapid și într-o direcție pro-occidentală”, excludând scenariul alegerilor anticipate. Preşedintele a explicat că Constituția României este complicată pe dimensiunea mecanismului alegerilor anticipate și că România nu a avut asemenea alegeri după 1989, motiv pentru care acest scenariu este exclus. El a subliniat că nu există niciun risc ca România să se abată de la direcția pro-occidentală, transmițând un mesaj de stabilitate și angajament față de valorile occidentale. Pe dimensiunea cooperării militare, discuțiile dintre cei doi lideri au vizat dezvoltarea producției de drone și consolidarea industriei de apărare. Nawrocki a declarat că Polonia este pregătită să sprijine aliații săi în dezvoltarea capabilităților de apărare aeriană, inclusiv prin programul masiv de drone al Varșoviei. Nicușor Dan a arătat că România mizează pe fondurile europene SAFE pentru dezvoltarea unui parteneriat cu Ucraina în domeniul producției de drone. Preşedintele a avertizat, totuși, că tehnologia militară evoluează extrem de rapid și că statele europene trebuie să țină pasul cu noile provocări, într-un domeniu în care nu poți prevedea ce se va întâmpla cu tehnologia peste doi ani.

Privind posibilitatea ca România și Polonia să primească trupe americane suplimentare, ambii lideri au exprimat deschidere. Nawrocki a subliniat că Polonia este pregătită să primească soldați americani și că această direcție este esențială pentru garantarea securității țării și a întregului flanc estic. Nicușor Dan a declarat că România ar fi foarte fericită să găzduiască trupe americane, considerând aceasta o decizie care ține strict de Statele Unite, dar care ar fi binevenită din perspectiva apărării colective NATO.

Summitul B9 va aduce două premiere importante, conform analistului de politică externă Iulian Chifu. Prima este adoptarea unei declarații finale comune a formatului B9, lucru foarte important pentru consolidarea mesajului comun al statelor estice. A doua premieră este participarea oficială a reprezentanților zonei nordice, după aderarea Suediei și Finlandei la NATO. Aceasta marchează o transformare a formatului, conectând flancul nordic, reprezentat de Norvegia, Suedia și Finlanda, cu flancul estic tradițional. Chifu a explicat că nu se așteaptă la o „ruptură strategică” sau la noi strategii majore privind Marea Neagră, deoarece tot ce s-a discutat pe această dimensiune este deja prevăzut în documentele NATO și în planurile de contingență ale Alianței. Totuși, analistul a subliniat că reuniunea dedicată Mării Negre, programată pentru iunie la nivelul NATO și găzduită de Turcia, va fi deosebit de importantă, deoarece va trasa temele fundamentale care se vor regăsi în documentele finale ale summitului.

Declarația finală a summitului se așteaptă să reafirme importanța NATO și a relației transatlantice, dar și necesitatea ca statele europene să-și asume mai multe responsabilități în domeniul apărării. Chifu a precizat că se așteaptă „o raportare transatlantică foarte clară”, cu Statele Unite în Europa și Europa asumând responsabilități proporționale cu relevanța și numărul de state, inclusiv cheltuielile de natură militară. Se așteaptă, de asemenea, anunțuri făcute de diferite state despre progresul lor în atingerea țintei NATO de 3,5% plus 1,5% din PIB pentru apărare. Privind reprezentarea Statelor Unite la summit, Chifu a respins ideea că nivelul delegației americane ar transmite un mesaj negativ. El a explicat că este o reprezentare la nivel potrivit, considerând că preşedintele american este implicat în negocieri cu China și în gestionarea situației din Iran, unde lucrurile nu merg neapărat în direcția cea mai bună.Analistul a subliniat că relația dintre România și Statele Unite s-a stabilizat după tensiunile apărute anul trecut. „Etapa de confruntare sau de neînțelegere între Statele Unite și România, legată de discursul lui Vance de la München, a dispărut. România este parte a acordului privind materialele strategice lansat de Statele Unite”, a conchis Chifu.

Summitul B9 vine la scurt timp după ce, de Ziua Europei, pe 9 mai, Nicu\u0219or Dan a transmis un mesaj critic la adresa Uniunii Europene, enumerând „greșelile” UE: dependența energetică de Rusia, subfinanțarea apărării și asumarea unor obiective climatice pe care le consideră nerealiste în contextul actual. Discursul a fost marcat de un ton neobișnuit de critic, cu preşedintele vorbind despre o „România slabă în interiorul UE” care nu știe să-și apere interesele la Bruxelles. Anularea evenimentelor publice dedicate Zilei Europei a accentuat impresia unei distanțări simbolice față de Bruxelles. Totuși, Nicușor Dan a clarificat că nu s-a schimbat nimic în politica externă a României. „România continuă să aibă o direcție europeană, cu Statele Unite, o atitudine corectă în cadrul NATO. Absolut nimic nu s-a schimbat și nu este deloc normal și productiv să amestecăm dezbaterea politică internă cu această dezbatere strategică”, a declarat preşedintele.

Summitul B9 de la București se profilează ca o platformă prin care statele estice încearcă să vorbească „cu o singură voce” în relația cu NATO și cu Washingtonul. Pentru România, miza centrală este să țină Statele Unite cât mai aproape de flancul estic, în momentul în care ordinea globală este fluidă și atenția americană se împarte între Europa, Indo-Pacific și dosarele interne. În termeni concreți, aceasta înseamnă garantii politice privind menținerea și, ideal, întărirea prezenței militare americane în România, precum și sprijin pentru proiecte de infrastructură strategică. Participanții anunțați la summit includ Secretarul General al NATO, Mark Rutte; preşedinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei, Slovaciei și Finlandei; premierul Danemarcei; preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski; și reprezentanți de nivel înalt din Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria. Prezența lui Zelenski vine pe fondul unei relații în curs de consolidare între București și Kiev pe dosarele securitare, energetice și de infrastructură.

Summitul marchează al doilea moment major în care Nicușor Dan se profilează ca actor în politica de securitate regională, după participarea la summitul B9 de la Vilnius. Relația cu Zelenski s-a consolidat prin mai multe contacte, culminând cu invitația oficială adresată preşedintelui ucrainean de a veni la București. La fel de importantă este relația cu Polonia, transformată într-un fel de axă a flancului estic, în care Varșovia și București încearcă să modeleze agenda NATO din interior.