Aproape 200 de containere de pe nava scufundată în Marea Neagră, în largul României, în derivă spre Bulgaria

Aproape 200 de containere transportate de nava cargo PROGRESS IV, scufundată în 27 august în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, reprezintă un posibil pericol pentru navigație, după ce curenții le-au împins inițial spre sud, în direcția apelor bulgare. Un ecologist din Bulgaria acuză autoritățile de la Sofia că nu au oferit suficiente informații publice despre evoluția situației, deși ulterior au apărut date potrivit cărora avertismente bazate pe informațiile transmise de România au fost difuzate și prin sistemul bulgar NAVIM.

PROGRESS IV, cu numărul IMO 8358130, a suferit avarii grave în după-amiaza zilei de 27 august, la sud-est de Sfântu Gheorghe. Cauza exactă a incidentului nu a fost încă stabilită, iar autoritățile române investighează inclusiv ipoteza unei lovituri cu dronă. Varianta unei mine marine a fost, de asemenea, vehiculată în legătură cu incidentul, însă nu există deocamdată o concluzie oficială privind cauza. Autoritatea Navală Română a anunțat că MRCC Constanța a primit, în jurul orei 17:55, o alertă COSPAS-SARSAT privind nava, ultima poziție cunoscută fiind la aproximativ 15 mile marine de Sfântu Gheorghe, în zona economică exclusivă a României. Au fost mobilizate navele de salvare SAR ARES și SAR ARTEMIS, nava MAI 0201 a Poliției de Frontieră, precum și nava comercială MOHAMAD B. Toți cei 12 membri ai echipajului au fost recuperați în viață până la ora 20:47.

La 28 august, Direcția Hidrografică Maritimă din România a emis avizul radio pentru navigatori ARN 106/2026, referitor la containerele pierdute de PROGRESS IV. Documentul oficial precizează că, la ora locală 17:55 din 27 august, MRCC Constanța raportase pierderea containerelor în punctul cu coordonatele 44°37.934′ N, 29°46.917′ E. Mesajul adresat navigatorilor este fără echivoc: „deriva containerelor este spre sud pentru următoarele 48 ore”, iar navele sunt îndemnate să navigheze cu atenție sporită.Un al doilea avertisment, ARN 107/2026, consemnează că PROGRESS IV s-a scufundat în seara zilei de 27 august, la ora locală 22:04, în punctul 44°36.216′ N, 29°46.766′ E, la câțiva kilometri sud de locul în care fusese raportată pierderea containerelor.

Nava transporta 199 de containere cu zahăr și aproximativ 5.643 de tone de argilă. PROGRESS IV se îndrepta spre portul turcesc Tekirdağ. Situația a provocat îngrijorare în Bulgaria, unde ecologistul Atanas Rusev, cunoscut pentru implicarea sa în campania „Să salvăm Coralii”, a atras atenția că traiectoria indicată de autoritățile române conduce către apele bulgare. Rusev a reproșat inițial autorităților bulgare că, în timp ce România identificase incidentul, publicase coordonatele exacte, avertizase navigatorii și indicase direcția probabilă a derivei, în Bulgaria nu existau informații publice suficiente privind monitorizarea containerelor și măsurile pregătite în eventualitatea în care acestea ar ajunge în apele teritoriale sau pe litoral. „Și din nou ajungem la întrebarea cunoscută: trebuie ceva să ajungă mai întâi pe malurile noastre ca să începem să-l căutăm?”, a afirmat Rusev, citat de publicația bulgară Actualno. Ecologistul și-a realizat propriul model pentru estimarea deplasării încărcăturii. Simularea sa urmărește 199 de containere virtuale, fiecare având propria traiectorie, în funcție de curenți, vânt și valuri. Rusev subliniază însă că modelul nu înseamnă că toate containerele pierdute continuă să plutească. O parte s-ar fi putut scufunda deja, în funcție de avariile suferite, pătrunderea apei, caracteristicile încărcăturii și cantitatea de aer rămasă în interior.Potrivit simulării sale, până la 29 august, la ora 12:25, grupul principal de containere care ar fi rămas la suprafață parcursese deja zeci de kilometri. În prima etapă, traiectoria era predominant spre sud și sud-vest, confirmând estimarea din avertismentul românesc. Ulterior, o parte dintre traiectorii s-ar fi curbat spre vest, sub efectul modificării curenților, vântului și valurilor.

Acuzația potrivit căreia autoritățile bulgare nu ar fi transmis deloc un avertisment trebuie însă nuanțată.După publicarea mesajului lui Atanas Rusev au apărut informații potrivit cărora autoritățile bulgare au inclus avertizări despre situație în sistemul de navigație NAVIM, în emisiunile din 27 și 28 august, făcând trimitere la datele furnizate de partea română. Controversa privește astfel mai degrabă nivelul de informare publică, localizarea și urmărirea efectivă a containerelor și comunicarea eventualelor măsuri luate de autorități, nu inexistența absolută a unui avertisment pentru navigatori.Containerele care plutesc liber reprezintă în primul rând un pericol pentru navigație. Chiar dacă încărcătura raportată (zahăr și argilă) nu este comparabilă cu un transport de substanțe chimice periculoase, containerele metalice parțial scufundate pot fi greu de observat și pot provoca avarii serioase navelor de dimensiuni mai mici.

În România, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a deschis la 28 august un dosar penal in rem pentru stabilirea circumstanțelor în care PROGRESS IV a fost avariată și s-a scufundat.Ancheta vizează, între altele, posibila deversare de substanțe poluante de pe o navă în zona economică exclusivă, distrugerea sau avarierea unei nave ori a încărcăturii sale și operarea unei aeronave civile fără pilot care transportă armament, explozibili sau alte bunuri periculoase. Procurorii cercetează și opt posibile fapte de vătămare corporală.Deschiderea anchetei pentru infracțiuni legate de operarea unei drone nu reprezintă însă, în sine, confirmarea faptului că PROGRESS IV a fost lovită de o dronă. Președintele Nicușor Dan a declarat după incident că nava „a fost lovită”, precizând însă că nu se știa la acel moment cine sau ce a lovit-o. Unele relatări bazate pe mărturii ale membrilor echipajului vorbesc despre trei posibile lovituri de dronă înaintea izbucnirii incendiului.Incidentul intervine pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina, care a adus în ultimii ani inclusiv pericolul minelor aflate în derivă și al dronelor ajunse în apropierea rutelor comerciale.

România, Bulgaria și Turcia operează din 2024 Grupul operativ pentru combaterea minelor din Marea Neagră – MCM Black Sea Task Group, creat tocmai pentru supravegherea zonei, identificarea și neutralizarea pericolelor pentru traficul naval. În iulie 2026, cele trei țări au decis extinderea misiunilor grupului și la protejarea infrastructurii critice submarine.