Bulgarii vor construi un dig pe Dunăre, pentru a sprijini centrala nucleară de la Kozlodui

Bulgaria – Un dig va fi construit pe Dunăre, în apropierea Centralei Nucleare Kozlodui (CNE), a declarat luni ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, într-un interviu pentru postul public de televiziune, transmite BTA. Centrala atomică de la Kozlodui se află la câţiva kilometri de graniţa Bulgariei cu România şi la 249 de kilometri de Bucureşti. Se aşteaptă ca digul să aibă o lungime cuprinsă între 250 şi 300 de metri, lungimea exactă urmând să fie decisă în timpul procesului de proiectare, a spus Petrova. Se estimează ca lucrările de construcţie vor dura între 10 şi 15 zile, informează BTA citată de Agerpres.

Lucrările de proiectare pentru varianta selectată sunt în curs de desfăşurare, deşi în continuare sunt evaluate şi opţiuni alternative, inclusiv transferul apei din rezervoarele interne către centrală. Studiile preliminare ale opţiunilor au fost finalizate, a spus Petrova. Luni, o uşoară creştere a nivelului apelor Dunării, a permis centralei nucleare de la Kozlodui să menţină în funcţiune Unitatea 5 la un nivel redus de 91,4% din capacitate, a spus Petrova.

„Situaţia rămâne dinamică şi dificilă, deoarece Dunărea se află la niveluri extrem de scăzute”, a spus Petrova. Centrala de la Kozlodui nu a mai funcţionat niciodată în condiţii similare, dar echipele sale gestionează situaţia, a adăugat oficialul bulgar. Pompele şi instalaţiile hidraulice ale centralei sunt întreţinute. „Nu am amânat luarea de măsuri. Coordonarea interinstituţională există de câteva săptămâni”, a precizat Petrova. „Bulgaria consumă aproximativ 90.000 de megawaţi-oră de energie electrică pe zi, produce aproximativ 130.000 şi exportă aproximativ 31.000”, a spus ministrul Energiei.

Vineri, producţia Unităţii 5 de la Kozlodui a fost redusă cu aproximativ 120 MW, faţă de capacitatea instalată de puţin peste 1.000 MW. A fost prima dată în istoria de 52 de ani a centralei când producţia a fost redusă din cauza condiţiilor meteorologice şi hidrologice extreme.

Reactoarele de la Cernavodă rămân oprite

Dunărea va începe să crească în următoarele zile, dar vestea este mult mai puțin bună decât pare la prima vedere. Fluviul se află în continuare la valori extrem de scăzute, iar revenirea prognozată de hidrologi nu va aduce debitul nici măcar la jumătate din normalul perioadei. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării era luni, 24 august, de numai 1.300 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală a lunii august este de 3.900 mc/s. Cu alte cuvinte, prin Baziaș trece în prezent aproximativ o treime din cantitatea de apă normală pentru această perioadă.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estimează că, în intervalul 24 august, ora 07:00 – 31 august, ora 07:00, debitul la Baziaș va crește treptat până la aproximativ 1.600 mc/s.Creșterea sună încurajator doar dacă este privită izolat. Raportată la media lunii august, situația rămâne severă: 1.600 mc/s reprezintă doar aproximativ 41% din debitul normal de 3.900 mc/s. Altfel spus, chiar după revenirea prognozată, Dunării îi vor „lipsi” aproape 60% din debitul obișnuit pentru această perioadă.

În aval de Porțile de Fier, hidrologii estimează inițial creșteri pe sectorul Gruia – Calafat și valori relativ staționare între Bechet și Tulcea. În a doua parte a intervalului, creșterea ar urma să se propage până spre Vadu Oii, în timp ce între Brăila și Tulcea debitele ar urma să rămână relativ constante. Dimensiunea crizei se vede mai bine dacă actualele valori sunt comparate cu recordurile istorice.Administrația Națională „Apele Române” arăta la sfârșitul lunii iulie că cel mai mic debit istoric consemnat la intrarea Dunării în țară fusese de aproximativ 1.400 mc/s, în 1985.Acum, INHGA raportează 1.300 mc/s la Baziaș. Practic, debitul actual se situează chiar sub reperul istoric invocat în această vară de autorități.Problema nu a apărut peste noapte. Pe 19 august, debitul era de 1.350 mc/s, iar prognozele indicau deja coborârea către 1.300 mc/s. În prima parte a lunii august, hidrologii raportaseră valori de 1.350 mc/s și avertizaseră asupra unei secete severe în bazinul Dunării.

Nivelul extrem de scăzut al fluviului a trecut deja dincolo de problema peisajelor cu bancuri de nisip și a navigației. Criza a ajuns direct în sistemul energetic național.Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a fost oprită controlat la sfârșitul lunii iulie din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. Nuclearelectrica preciza oficial că măsura a avut caracter preventiv și a fost luată pentru respectarea marjelor de securitate nucleară.Pe 13 august, aceeași situație a dus și la oprirea controlată a Unității 2. Nuclearelectrica a precizat explicit că decizia a fost determinată de „scăderea continuă semnificativă” a nivelului Dunării. Ambele reactoare au fost menținute în stare oprită sigură, fără impact asupra securității nucleare, populației sau mediului.Iar problema nu este încă închisă. Luni, 24 august, cele două reactoare erau în continuare oprite, iar Nuclearelectrica a transmis că deciziile privind reconectarea lor la Sistemul Energetic Național vor depinde de evoluția prognozelor hidrologice.Miza este uriașă pentru sistemul energetic: cele două unități de la Cernavodă au câte aproximativ 700 MW putere instalată, iar în condiții normale energia nucleară produsă aici reprezintă în jur de o cincime din producția de electricitate a României.

Situația a fost suficient de gravă încât Nuclearelectrica să obțină de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța avize privind existența unui caz de forță majoră pentru contractele de livrare a energiei electrice.În documentul oficial din 11 august, compania arată că la baza acestor avize s-a aflat seceta hidrologică severă din bazinul Dunării, care a provocat scăderea excepțională a debitului și a nivelului fluviului și a afectat sursa de apă tehnologică și de răcire necesară CNE Cernavodă.

Efectele s-au făcut simțite și în agricultură.La finalul lunii iulie, Apele Române anunța menținerea treptei III de restricții pentru irigații pe sectorul Călărași – Cernavodă. Aceasta presupune furnizarea apei cu debite reduse sau numai în anumite intervale orare.Instituția vorbea atunci despre „condiții de secetă severă în tot bazinul hidrografic al Dunării” și preciza că nu existau indicii de ameliorare în perioada imediat următoare.De atunci, debitul Dunării la Baziaș a coborât de la 1.650 mc/s la numai 1.300 mc/s.

Nivelurile foarte reduse au provocat probleme și transportului fluvial. În prima parte a lunii august, TVR relata că navigația pe Dunăre era aproape paralizată pe unele sectoare, în timp ce bancurile și dunele de nisip deveneau tot mai vizibile.Un nivel redus al apei înseamnă adâncimi navigabile mai mici, ceea ce poate obliga navele comerciale să transporte încărcături mai reduse și poate crește costurile transportului pe fluviu.Problema este cu atât mai importantă cu cât Dunărea reprezintă una dintre principalele căi de transport pentru cereale, materii prime și mărfuri grele din România și din regiune.

Situația hidrologică din România produce și un aparent paradox.În timp ce Dunărea rămâne la un debit extrem de redus, INHGA avertizează că în primele zile ale intervalului 25 august – 1 septembrie pot apărea scurgeri importante pe versanți, torenți și viituri rapide pe unele râuri mici din zonele de deal și munte, pe fondul averselor. Local pot fi depășite chiar cotele de atenție.Ploile torențiale locale pot genera inundații rapide, fără să fie însă suficiente pentru a reface imediat debitul unui fluviu de dimensiunea Dunării, alimentat de un bazin hidrografic uriaș care traversează Europa.

Prognoza pentru următoarele zile aduce, așadar, o ameliorare, nu o revenire la normal.De la 1.300 la 1.600 mc/s, Dunărea câștigă aproximativ 300 mc/s. Dar chiar și la sfârșitul intervalului prognozat va rămâne cu aproape 2.300 mc/s sub media multianuală a lunii august.