Se înmulțesc fraudele cu credite bancare: Victimele au trimis sute de sesizări la CSALB, pagube de până la 20.000 de euro

Fraudele bancare devin tot mai sofisticate în România, iar victimele nu mai rămân doar fără banii din conturi. În tot mai multe cazuri, oamenii descoperă că au și credite de zeci de mii de lei contractate în numele lor sau ajung să facă singuri împrumuturi după ce sunt manipulați de infractori. Peste 170 de cereri care au ca obiect fraude pe canale bancare au fost trimise în acest an către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), potrivit unui comunicat oficial publicat miercuri, 9 septembrie. În cazurile analizate de Centru, prejudiciile ajung până la 20.000 de euro.

Una dintre cele mai grave metode descrise de CSALB este cea în care infractorii reușesc să obțină acces la telefonul sau la aplicațiile de internet banking ale victimei, după ce aceasta le oferă, fără să își dea seama de pericol, parole, informații confidențiale sau acces de la distanță.Ulterior, atacatorii pot deschide conturi, transfera economiile victimei sau chiar contracta credite în numele acesteia.CSALB arată că există și situații în care oamenii contractează chiar ei împrumuturile, fiind convinși că trebuie să facă acest lucru pentru a-și proteja banii, pentru a cumpăra acțiuni sau criptoactive ori pentru a rezolva o presupusă problemă cu propriul cont bancar.

Scenariile devin credibile deoarece infractorii se prezintă succesiv drept angajați ai unei bănci, polițiști sau chiar reprezentanți ai Băncii Naționale a României. CSALB prezintă mai multe cazuri reale, în care numele victimelor au fost schimbate pentru protejarea identității.Într-un caz din București, o femeie spune că atacatorii i-au preluat de la distanță controlul telefonului prin intermediul unei aplicații instalate după discuții purtate pe WhatsApp.Infractorii au deschis un cont bancar online și au contractat în numele său un credit de 29.000 de lei. În plus, din conturi au dispărut aproximativ 90.000 de lei, prin mai multe operațiuni succesive. Victima a anunțat banca și Poliția.Într-un alt caz, din Ilfov, un bărbat a fost convins că vorbește mai întâi cu un angajat bancar, apoi cu un reprezentant al Poliției și, ulterior, cu cineva care pretindea că este de la BNR.Victima a ajuns să contracteze un credit de aproximativ 100.000 de lei, să retragă banii și să îi introducă, în tranșe de câte 10.000 de lei, într-un ATM pentru criptoactive, urmând instrucțiunile escrocilor.

O altă metodă exploatează dorința oamenilor de a obține câștiguri rapide din investiții.Într-un caz din Covasna, o persoană a accesat un site fals și a fost ulterior convinsă să cumpere presupuse acțiuni Hidroelectrica. După ce victima a furnizat date personale unui fals broker, infractorii au reușit să retragă 10.600 de lei din economiile sale și să contracteze în numele ei un credit de 67.000 de lei, pe cinci ani. CSALB avertizează că aplicațiile prin care poate fi controlat de la distanță telefonul victimei reprezintă una dintre principalele vulnerabilități exploatate de atacatori.

Problema devine și mai complicată după producerea fraudei.În majoritatea situațiilor analizate, băncile nu acceptă intrarea în procedura de conciliere prin CSALB. Un motiv este existența unor anchete ale Poliției, iar un altul este faptul că, în multe dintre cazuri, atacatorii nu au spart sistemele informatice ale băncii, ci au intrat în conturi folosind datele sau accesul primit de la titulari.În exemplele prezentate în comunicatul CSALB, victimele solicită anularea creditelor, suspendarea ratelor, perioade de grație sau evitarea raportării la Biroul de Credit până la finalizarea anchetelor.CSALB precizează că toate cazurile selectate și prezentate în comunicatul de miercuri au fost clasate sau respinse de bănci.

Un avertisment aparte privește identificarea video.Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB, avertizează că înregistrările video și audio obținute de atacatori pot fi utilizate ulterior prin tehnici deepfake pentru tentative de autentificare în aplicații bancare.Infractorii mizează în special pe presiunea psihologică. Victimei i se spune că trebuie să acționeze imediat deoarece îi sunt furați banii, cineva încearcă să îi facă un credit sau contul urmează să fie blocat.

CSALB recomandă verificarea separată a autenticității oricărui apel sau mesaj prin care cineva solicită efectuarea urgentă a unei operațiuni financiare.Băncile nu cer parolele de acces, PIN-ul sau codul CVV al cardului, indiferent dacă discuția are loc telefonic, prin e-mail sau prin mesaje.Consumatorii sunt sfătuiți să nu acceseze linkuri primite prin SMS, WhatsApp, e-mail sau rețele sociale atunci când acestea cer introducerea datelor bancare și să nu instaleze aplicații la solicitarea unor necunoscuți.De asemenea, trebuie activate notificările pentru operațiunile bancare, iar tranzacțiile și soldul conturilor trebuie verificate periodic.