A început „balamucul” din instanțe, după normarea cauzelor: 12% din dosarele depuse la tribunale intră pe lista de așteptare

Noul sistem prin care instanțele nu mai repartizează automat toate dosarele primite începe deja să producă primele „cozi” administrative. La numai o săptămână de la intrarea în vigoare a mecanismului, aproape 12% dintre cauzele noi înregistrate la tribunale nu au primit judecător în aceeași zi. Situația este mai bună la judecătorii și curți de apel, însă datele publicate de Consiliul Superior al Magistraturii arată deja unde apare cea mai mare presiune.

Primele cifre au fost prezentate marți, 22 septembrie, în cadrul unei întâlniri dintre Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și conducerea Uniunii Naționale a Barourilor din România. Mecanismul funcționează din 15 septembrie și schimbă fundamental modul în care sunt preluate dosarele noi: fiecare instanță repartizează zilnic doar numărul de cauze care se încadrează în capacitatea calculată pentru judecătorii săi. Ce depășește acest plafon intră pe o listă de așteptare.

Datele pentru prima săptămână arată diferențe importante între nivelurile de jurisdicție. La curțile de apel, 97,6% dintre dosarele noi au fost repartizate unui complet chiar în ziua înregistrării. La judecătorii, procentul a fost de 94,3%. La tribunale, însă, doar 88,3% dintre cauze au primit un judecător în aceeași zi. Asta înseamnă că aproape 12 din 100 de dosare noi, sau aproximativ unul din nouă, au intrat cel puțin temporar pe lista de așteptare.

CSM a analizat atât situația națională, cât și câteva instanțe unde volumul de muncă este foarte mare sau există deficit de personal, fără să le nominalizeze.Consiliul susține că, raportat la termenul de repartizare, actualele cifre nu afectează accesul la justiție. Un dosar care depășește capacitatea zilnică a instanței nu este respins și nu își pierde data depunerii.Cererea este înregistrată și primește număr, însă intră într-un registru de așteptare.Repartizarea către un complet se face ulterior, în ordinea înregistrării dosarelor.Principiul repartizării aleatorii a cauzelor rămâne în vigoare. Diferența este că tragerea la sorți a completului nu mai are loc neapărat în ziua în care cererea ajunge la instanță.Cu alte cuvinte, pentru o parte dintre justițiabili, apare o etapă nouă între depunerea acțiunii și momentul în care dosarul ajunge efectiv la un judecător.

Sunt însă sute de categorii de cauze exceptate de la acest mecanism. Dosarele considerate urgente sunt repartizate în continuare în ziua înregistrării. Printre acestea se află cauze privind minorii și familia, măsurile preventive în materie penală sau anumite cereri privind suspendarea executării.În plus, președintele instanței poate dispune repartizarea prioritară a unui dosar aflat pe lista de așteptare, la solicitarea unei părți, a procurorului sau din oficiu. Tot imediat pot fi repartizate cauzele în care părțile renunță la judecată, se împacă sau ajung la un acord de mediere.Timpul estimativ până la repartizare poate fi consultat prin instrumentul pus la dispoziție de CSM, în secțiunea „Estimarea timpului de repartizare a dosarului”. Estimarea este însă exprimată sub forma unui interval, nu printr-o dată exactă, pentru că depinde de numărul de dosare nou intrate și de numărul judecătorilor aflați efectiv în activitate.

La discuțiile de marți au participat reprezentanții Secției pentru judecători a CSM și conducerea UNBR, în frunte cu președintele Traian Briciu.Una dintre principalele concluzii a fost constituirea unui grup comun de monitorizare, care va urmări modul în care funcționează mecanismul și va semnala problemele apărute în practică.Avocații au cerut însă o modificare importantă pentru justițiabili: atunci când un dosar ajunge pe lista de așteptare, persoana care l-a depus să poată afla cât timp mai are până când cauza va fi repartizată.CSM a anunțat că instrumentul public de monitorizare urmează să fie dezvoltat în această direcție.

La întâlnire au fost discutate și probleme mai vechi ale sistemului judiciar: termene de judecată din ce în ce mai lungi, amânări succesive ale pronunțărilor și întârzieri în redactarea motivărilor.Aceste dificultăți nu sunt provocate de noul sistem de repartizare, dar sunt amplificate de deficitul de personal și de volumul mare de cauze.CSM invocă lipsa magistraților și a personalului auxiliar, creșterea constantă a volumului de muncă și subfinanțarea sistemului.Una dintre urgențele discutate este ocuparea posturilor vacante de grefieri și asistenți ai judecătorilor.

CSM și UNBR spun că problema nu poate fi rezolvată exclusiv prin limitarea numărului de dosare repartizate unui judecător.Pe termen mediu și lung, cele două instituții discută măsuri legislative pentru degrevarea instanțelor.Printre variante se află extinderea modalităților alternative de soluționare a litigiilor și chiar preluarea de către avocați a unor categorii de proceduri, însă comunicatul nu precizează despre ce tipuri de cauze ar fi vorba.Obiectivul ar fi reducerea așa-numitei „inflații de cauze” care ajung anual în instanțe.

Actualele cifre sunt înregistrate în perioada în care sistemul funcționează cu cele mai permisive plafoane. În primul an de aplicare, până la 14 septembrie 2027, capacitatea de referință este dublată. Un judecător poate primi anual, în această etapă, până la:

• 576 de dosare la judecătorie
• 384 de dosare la tribunal
• 238 de dosare la curtea de apel

În anul următor, plafonul scade la valorile de referință majorate cu 50%. Din 15 septembrie 2028, mecanismul ar urma să fie aplicat integral: 288 de dosare anual pentru un judecător de judecătorie, 192 pentru unul de tribunal și 119 pentru unul de curte de apel. Asta înseamnă că, dacă numărul de procese rămâne ridicat și deficitul de personal nu este redus, presiunea asupra listelor de așteptare poate deveni mai mare.

Criticii sistemului avertizează tocmai asupra acestei diferențe: pentru justițiabil nu este același lucru ca dosarul să fie deja repartizat unui judecător sau să rămână, pentru o perioadă, într-un registru administrativ înainte ca judecata să înceapă efectiv.