Angajări în Armată: Peste 5.000 de locuri disponibile, unele salarii ajung şi la mii de euro

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a inițiat o campanie de recrutare masivă în februarie, oferind 5.093 de locuri de muncă pentru soldați și gradați profesioniști.

Cei care lucrează în Armata Română pot câștiga salarii de mii de lei dar și de mii de euro. Ministerul Apărării Naționale a inițiat o campanie de recrutare masivă. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a inițiat o campanie de recrutare masivă în februarie, oferind 5.093 de locuri de muncă pentru soldați și gradați profesioniști. Lansată inițial în februarie, campania de recrutare a Armatei Române a fost prelungită, atrăgând în final aproximativ 6.000 de candidaturi pentru cele 5.093 de poziții disponibile.

Potrivit cerințelor MApN, candidații trebuie să fie cetățeni români, să aibă un cazier juridic curat și să nu fie afiliați politic sau la organizații incompatibile cu profesia militară. Alte criterii includ vârsta între 18 și 45 de ani, cel puțin doi ani de liceu absolvit și deținerea unui permis de conducere valabil.

Salariile soldaților gradați profesioniști din Armata Română variază între 2.000 și 4.000 de lei, la care se adaugă diverse sporuri în funcție de specializare, precum și o indemnizație lunară pentru chirie sau hrană.

Beneficiile includ asigurare medicală și training profesional asigurat de armată, iar soldații pot primi sporuri suplimentare în funcție de circumstanțe specifice. Cu toate acestea, cel mai mare salariu îl au maiorii, care, cu sporurile aferente, pot ajunge până la aproximativ 2.000 de euro.

Lista completă a condiţiilor şi criteriilor generale de recrutare

• să aibă cetăţenie română şi domiciliul stabil în România;
• să aibă vârsta între 18 ani împliniţi, la data începerii programului de instruire, şi cel mult 45 de ani împliniţi, la data finalizării programului de instruire;
• să fie absolvenţi cel puţin ai primilor doi ani de studiu din învăţământul secundar superior, în condiţiile prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
• să posede permis de conducere auto valabil, categoriile B şi C – candidaţii care optează pentru arma „auto” şi/sau pentru specialităţile militare care necesită conducerea tehnicii specifice auto din arma „geniu”;
• să declare în scris că, la începerea programului de instruire, renunţă la gradul dobândit anterior în calitate de militar în termen, militar angajat pe bază de contract, gradat profesionist sau gradat voluntar, ori, după caz, la gradul dobândit după parcurgerea a cel puţin un an de studii pentru formarea cadrelor militare în cadrul instituţiilor/unităţilor de învăţământ militar, în cazul în care studiile respective nu au fost finalizate;
• să fie absolvenţi ai învăţământului postliceal sau universitar cu licenţă de specialitate, cu certificat/diplomă de absolvire a instituţiei de învăţământ – candidaţii care optează pentru profesia de soldat/gradat profesionist în arma „aviaţie”, specialitatea militară „însoţitor de bord – paramedic”.
• să fie declarat ”Admis” la probele de selecţie care se susţin în centrele zonale de selecţie şi orientare sau în şi care constau în evaluarea psihologică (test de aptitudini și chestionar de personalitate), evaluarea capacităţii motrice (traseu utilitar-aplicativ și alergare de rezistență) şi interviul de evaluare finală;
• să fie declarat “Apt” la examinarea medicală care are loc în unități sanitare ale Ministerului Apărării Naționale;
• să fie declarat ”Apt” la examinarea medicală specifică şi/sau evaluarea psihologică a aptitudinilor speciale care va fi parcursă doar de candidații pentru specialitatea militară „forţe pentru operaţii speciale”, „scafandri”, de cei care vor desfăşura activităţi care necesită ambarcarea ori obținerea permisului/brevetului de conducere auto.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat recent un proiect de lege privind serviciul militar voluntar şi că va verifica, în 2024, starea în care se află rezerviștii din șase județe. În 2025, testul va fi în zece județe. Zonele nu au fost precizate. În 2023, a fost făcută acestă verificare tot pentru șase județe: Vrancea, Vaslui, Timiș, Caraș Severin, Harghita și Covasna.

„Scopul exercițiilor este de a verifica completarea cu resurse umane și materiale ale unităților, realizarea coeziunii acționale între militarii activi și rezerviști, precum și instruirea specifică fiecărei arme. Angajatorii au obligația de a asigura prezența rezerviștilor care au calitatea de salariați ai operatorilor economici, prin acordarea unui concediu suplimentar plătit de maximum cinci zile, pe baza documentelor“, a explicat generalul (r) Virgil Bălăceanu, pentru DC News TV, care este numărul de posturi bugetate de Ministerul Apărării pentru rezerva voluntară. Potrivit acestuia, România ar trebui să urmeze exemplul Poloniei care a ajuns la alte principii și doctrine ale apărării teritoriale.

„Ministerul Apărării a scos posturi care sunt bugetate pentru rezerva voluntară, vorbim de peste 11.000 de posturi care nu au fost ocupate, avem un grad de ocupare de aproape 30%, posturile respective erau bugetate. Deci Ministerul avea fonduri ca să plătească, la ora actuală, acele indemnizații, acele solde pe perioada de pregătire peste 11.000 de rezerviști. Fonduri există din punctul acesta de vedere. Polonia, la ora actuală, are peste 30.000-35.000 de rezerviști voluntari. Își propun 50.000. Ei au mers pe un alt principiu, adică în rezerva unităților majoritatea sunt dintre cei care au făcut stagiul militar până în 2009. În timp, completează și cu rezerviști voluntari, dar au constituit din rezerviștii voluntari brigăzile teritoriale. Ei au în fiecare voievodat, unitatea lor administrativ-teritorială, câte o brigadă. Au ajuns la alte principii și au ajuns la ceea ce ar trebui să avem și noi: principii și doctrine ale apărării teritoriale.”, a spus generalul (r) Virgil Bălăceanu.

„România a înființat Batalionul de infanterie de rezervă, ele sunt în curs de dezvoltare. Să sperăm că aceste batalioane vor fi transformate în batalioane de trupe teritoriale. (…) Când completezi o unitate militară, o completezi alături de activi. Și am situații, membrii AORR, soldat rezervist voluntar, în termenii vechi tunar, adică artilerist, a executat trageri cu obuzierul 152, el fiind un servant rezervist voluntar alături de ceilalți în activitate. S-a integrat foarte bine pentru că lucrurile, dacă le înveți ca servant la o piesă obuzier 152, nu sunt extrem de complexe. Ele se împart pe modul în care trebuie să acționeze fiecare. De aici, ne spunem noi că ei sunt în postura să completeze unitățile active și în felul acesta dezvoltă capabilitățile de luptă ale unității operative. Când vorbim despre Forțele Teritoriale, când vorbim chiar de Batalionul de infanterie de rezervă, ele sunt destinate luptei în adâncime, nu lupta de contact. Lupta în adâncime înseamnă activități de securizare a căilor de comunicații, de îndrumare a circulației, de pază și apărare a unor obiective strategice.  Nu sunt în prima linie, dar ceilalți care completează unitățile, ei pot să fie în prima linie, dar nu sunt majoritari, adică majoritatea, în structura respectivă, sunt cei în activitate.”, a spus generalul (r) Virgil Bălăceanu la DC News.

Potrivit generalului, pe lângă motivația financiară care îi determină pe mulți să devină rezerviști voluntari, mai există și motivația de a cunoaște un alt domeniu, dar și de adrenalină.

„Am vorbit de motivația financiară, există și motivația de a cunoaște un alt domeniu, este și motivația de adrenalină pentru că vezi ce înseamnă să fii militar, să tragi cu armamentul din dotare. Să sperăm că printr-o preocupare mai mare a comandanților să tragă cu toate categoriile din dotare. E ultima decizie luată de Statul Major al Apărării ca să motiveze mai mulți cetățeni, bărbați și femei, cu și fără pregătire militară, să vină pentru că lucrurile sunt adevărate, sunt spectaculoase. Adică în 3 săptămâni devii sublocotenent al Armatei României. Rămâne ca pregătirea să fie completată în următorii ani, în următoarele perioade de convocare de 15 zile.”, a spus generalul (r) Virgil Bălăceanu.