Av. Uscov (Sovereign Institute for Liberty & Justice), la conferința The Price of War 2026 de la Londra: „Suveranitatea nu se proclamă, ci se construiește prin capacitate economică, tehnologică și instituțională”

Avocata Silvia Uscov, președintele Sovereign Institute for Liberty & Justice, a participat la Londra, la conferința internațională The Price of War 2026, desfășurată la Church House Westminster, un spațiu cu o semnificație istorică aparte, unde a avut loc prima reuniune a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pe 17 ianuarie 1946, s au desfășurat activități pregătitoare pentru constituirea ONU și au avut loc, în 1945, discuții privind mecanismele juridice pentru judecarea principalilor criminali de război naziști. Într un context geopolitic marcat de presiuni fără precedent asupra ordinii internaționale, mesajul central transmis de Silvia Uscov este că suveranitatea nu se proclamă și nu se confundă cu izolarea, ci se construiește ca o capacitate reală de acțiune, într o lume în care confruntarea se poartă tot mai mult prin economie, tehnologie și controlul resurselor.
În analiza concluziilor desprinse din dezbaterile conferinței, care au reunit perspective din apărare, finanțe, industrie, geopolitică, tehnologie și securitate internațională, Silvia Uscov subliniază că securitatea militară nu mai poate fi separată de securitatea economică. Potrivit acesteia, Europa trebuie să treacă de la angajamente politice la capacități operaționale reale, întrucât alocările financiare pentru apărare sunt necesare, dar insuficiente atunci când procedurile de achiziții, fragmentarea pieței și lipsa comenzilor predictibile încetinesc transformarea tehnologiilor promițătoare în capabilități concrete.

Totodată, suveranitatea economică este prezentată drept o componentă esențială a securității naționale, pe fondul competiției economice și tehnologice dintre Statele Unite, China și Europa. Controlul asupra materiilor prime critice, infrastructurii energetice, telecomunicațiilor, producției industriale și lanțurilor de aprovizionare a devenit un instrument de influență geopolitică, iar concentrarea îndelungată a producției în regiuni cu costuri mai reduse ridică problema vulnerabilității statelor atunci când nu mai pot produce bunuri esențiale pentru propria securitate.
În ceea ce privește consolidarea parteneriatului transatlantic, Silvia Uscov evidențiază argumentul potrivit căruia alianțele devin mai reziliente atunci când sunt susținute și prin investiții comune și interdependențe economice strategice. În acest cadru, este menționată și necesitatea unui pilon financiar al parteneriatului transatlantic, prin care capitalul privat, instituțiile financiare și fondurile publice să poată coinvesti în proiecte relevante pentru securitatea comună, vizând infrastructura critică, energia, logistica, telecomunicațiile și industria.
O altă dimensiune evidențiată de președintele Sovereign Institute for Liberty & Justice privește potențialul Europei Centrale și de Est de a deveni un actor economic și strategic mult mai important, dincolo de perspectiva proximității față de războiul din Ucraina. Regiunea dispune de potențial industrial, resurse umane, oportunități de investiții și o poziționare geografică relevantă pentru infrastructura de securitate europeană, inclusiv prin proiecte de interconectare energetică, logistică, infrastructură critică și reconstrucția Ucrainei, însă valorificarea acestor oportunități depinde de instituții competente, predictibilitate legislativă, infrastructură, capacitate de negociere și o viziune economică pe termen lung.
Silvia Uscov atrage atenția și asupra faptului că atât securitatea, cât și dependența implică costuri, de la medicamente și energie până la centre de date și sisteme antidronă, ceea ce impune liderilor politici să explice onest societății compromisurile reale și să stabilească priorități clare, fără promisiuni simultane de securitate maximă, independență industrială, costuri minime și absența oricăror sacrificii economice. În același timp, aceasta susține că libertatea și securitatea nu trebuie tratate ca obiective incompatibile, iar consolidarea protecției statului în fața amenințărilor hibride, atacurilor cibernetice, competiției tehnologice și presiunilor geopolitice nu trebuie să devină un pretext pentru slăbirea statului de drept, limitarea disproporționată a libertăților sau concentrarea necontrolată a puterii.
În viziunea formulată de Silvia Uscov, România are nevoie de o schimbare de paradigmă și de o gândire strategică, rol pe care îl asociază activității Sovereign Institute for Liberty & Justice prin conectarea dreptului, libertății, economiei, tehnologiei și securității. Aceasta arată că România trebuie să treacă de la reacție la anticipare strategică, de la simpla absorbție de fonduri la investiții care construiesc capacități naționale, de la fragmentare instituțională la coordonare între securitate, economie, tehnologie și drept, de la dependențe acceptate pasiv la diversificarea inteligentă a parteneriatelor și de la statutul de beneficiar al securității europene la acela de contributor credibil la arhitectura sa viitoare.
Potrivit avocatei, România nu trebuie să rămână doar un spațiu în care se aplică decizii strategice luate în altă parte, ci trebuie să dezvolte capacitatea intelectuală, instituțională și economică de a contribui la formularea lor. Concluzia mesajului său de la Londra este că răspunsul la provocările actuale nu mai poate fi exclusiv militar sau diplomatic, ci trebuie să fie și economic, tehnologic, juridic și instituțional, deoarece prețul războiului este uriaș, iar prețul nepregătirii poate fi și mai mare.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
