Bolojan nu crede că Armata SUA se retrage din România. „Baza de la Kogălniceanu contribuie la securitatea întregii zone” – VIDEO
În contextul în care România se află în fața unei decizii care a stârnit controverse legate de achiziția unei corvete din Turcia, președintele interimar Ilie Bolojan a discutat astăzi despre importanța dezvoltării capacităților interne de producție a navelor militare. Achiziția unei corvete ușoare din Turcia a fost aprobată recent de CSAT, iar decizia a stârnit numeroase întrebări, având în vedere că România dispune de șantiere navale capabile să construiască nave de apărare.
„România a fost și este un partener serios în domeniul apărării, iar investițiile în acest sector sunt de amploare. Este un partener care și-a dovedit seriozitatea. De asemenea, această bază militară de la Mihail Kogălniceanu este pe teritoriul României și contribuie la securitatea întregii zone, până în Orientul Mijlociu. Toate datele pe care le avem confirmă acest lucru,” a declarat Ilie Bolojan, referindu-se la poziția strategică a României și la investițiile făcute în apărare.
Bolojan a subliniat, însă, că înzestrarea Forțelor Navale trebuie să țină cont de potențialul României de a construi nave de apărare. „Această achiziție de corvetă din Turcia era deja pe ordinea de zi a CSAT și știți că s-a făcut un CSAT. Am încercat în această perioadă să derulez toate activitățile programate și să nu existe o întrerupere a deciziilor pe care România, prin ministere, și le-a asumat. Aici, Ministerul Apărării a validat și era deja pregăti“, a explicat Bolojan.
În ceea ce privește achiziția propusă din Turcia, Bolojan a menționat că România trebuie să adopte o abordare strategică în acest sens. „Dar și eu cred că, dacă avem capacități de producție în România – și avem – planurile viitoare de înzestrare, pentru marină în acest caz, trebuie făcute și pe baza unui dialog cu aceste economii, cu cât o parte din aceste finanțări rămân în România, înseamnă locuri de muncă, taxe și impozite și slavarea unor comunități. Este o abordare corectă ca pe pachetul de finanțare viitoare să se facă prin România sau transfer de patente și tehnologii în România” a explicat Bolojan.
În paralel cu discuțiile despre achiziția din Turcia, Ministerul Apărării Naționale poartă discuții în prezent cu companii din România. „Dacă vom repeta acest pachet, ar trebui ca produsele care pot fi cumpărate din România să fie comandate de aici și ar trebui să fie la un preț foarte bun“, a mai spus Bolojan.
„Nu există nicio discuție despre retragerea trupelor SUA din România”
Preşedintele interimar Ilie Bolojan susține că nu există informații cu privire la o eventuală retragere a trupelor SUA din România.
”Nu există nicio informație sau vreo discuție oficială în ceea ce privește retragerea trupelor SUA din România. Vă pot informa că în discuția pe care Rubio a avut-o cu secretarii de stat din Europa, a fost reafirmat angajamentul SUA în ceea ce privește acțiunea trupelor NATO. Ce este real că atât în administrația SUA și în Pentagon sunt discuțiile legate de reducerile de buget, dar nu afectează acest flanc de Est al Europei. În interiorul NATO ar putea fi anumite disclocări, ceea ce se întâmplă oricum”, a declarat Ilie Bolojan într-o conferință de presă.
De asemenea, cu privire la informațiile apărute recent în spațiul public privind o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia, Ministerul Apărării Naționale precizează că, până la acest moment, România nu a primit nicio informare oficială în acest sens din partea Statelor Unite. Ca atare, nu putem formula o poziție oficială ca răspuns la informații bazate pe surse de presă, transmite marți MApN:
„Precizăm că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică. Toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru – inclusiv cele care reglementează prezența militară a SUA în România – sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional. Parteneriatul nostru cu SUA se bazează pe transparență, consultare și bună credință, iar orice decizie majoră privind postura militară aliată se ia în spiritul cooperării și al atașamentului față de valorile promovate de Tratatul de la Washington. Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată. Modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție a Guvernului României de peste 2,5 miliarde de euro, va transforma această locație într-un hub strategic pentru NATO în regiune, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați.Investiția României este structurată pe 20 de ani, cu aplicare în patru etape. Exercițiile militare comune, precum “Sea Shield 25”, aflat în desfășurare în Marea Neagră și pe teritoriul României, exercițiu la care participă și SUA cu echipamente de supraveghere aeriană și ofițeri de stat major, reprezintă un exemplu al cooperării extinse a României cu aliații. De altfel, în acest an sunt planificate mai multe exerciții pe teritoriul României la care participă militari americani, cel mai important fiind SABER GUARDIAN 25 – planificat de USEUCOM. Prezența forțelor americane pe teritoriul României, susținută de investițiile semnificative în infrastructura de apărare, întărește securitatea regională și descurajează amenințările externe. În acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA. În același timp, planurile regionale de apărare sunt implementate conform planificării NATO, iar România, în calitate de națiune-gazdă, continuă să implementeze obligațiile asumate. România a fost una dintre primele țări aliate care și-au ridicat bugetul pentru apărare peste nivelul de 2% din PIB, depășind constant și angajamentul de a investi minimum 20% din alocări pentru înzestrarea cu tehnologie modernă, ceea ce demonstrează poziția noastră fermă de a ne asuma responsabilități de securitate din ce în ce mai importante. Ministerul Apărării Naționale va continua susținerea importanței relației transatlantice și a parteneriatului strategic cu Statele Unite și va rămâne dedicat întăririi cooperării în domeniul apărării și securității, în care cele două părți au înregistrat succese care au contribuit în mod direct la consolidarea apărării colective și la promovarea valorilor democratice în regiune.”
Bolojan dezvăluie cum va acoperi România cheltuielile de apărare impuse de NATO
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a afirmat, marţi, că România a fost una dintre puținele țări europene care a alocat un buget de peste 2% din PIB pentru apărare.
”Aceste contribuții suplimentare vor însemna creșterea cheltuielilor de apărare. Suntem una din puținele țări europene care a avut un buget de peste 2%. Media era de sub 2%. Trebuie să continuăm pe această direcție. La summit-ul de la Haga se va discuta ce angajamente sunt necesare și ce poziție vor avea SUA față de NATO. Creșterea cheluielilor de apărare este totuși o cheltuială care va trebuie să fie acoperită. Din acest punct de vedere, după discuția cu Ministerul de Finanțe, este accesarea creditului pus la dispoziție de UE. Dobânzile sunt mult mai mici decât cele ale unui credit pe care țara noastră ar trebui să îl acceseze astăzi. Va fi în mod cert o sarcină suplimentară pe care nu o aveam”, a spus Ilie Bolojan într-o conferință de presă.