CCR întreține de patru luni un abuz pro-Bolojan: Conduceri declarate neconstituționale la TVR și Radio România, încă în funcție. Începe un mare scandal împotriva Siminei Tănăsescu

Curtea Constituțională se află în fața unei situații tot mai greu de justificat, cu două decizii pronunțate în aceeași zi, 29 aprilie 2026, prin care a constatat că majoritatea membrilor desemnați politic în Consiliile de Administrație ale TVR și Radio România au fost numiți neconstituțional, care nu sunt nici acum publicate în Monitorul Oficial. Au trecut 109 zile de la pronunțare și 79 de zile de la expirarea termenului maxim de 30 de zile prevăzut de lege pentru redactarea deciziilor. Numirile neconstituționale încetează să producă efecte numai în momentul publicării deciziilor în Monitorul Oficial. Cu alte cuvinte, atât timp cât CCR nu publică ceea ce a decis, persoanele declarate neconstituțional desemnate continuă să voteze, să administreze și să ia decizii în cele două servicii publice de radio și televiziune.

Din punct de vedere politic, situația conservă aranjamentul obținut la sfârșitul anului 2025 de partidele puterii. PNL a primit conducerea TVR, prin Adriana Săftoiu, USR conducerea Radio România, prin Robert Schwartz, iar PSD conducerea Autorității Electorale Permanente. Adriana Săftoiu a fost propunerea PNL pentru TVR, iar Schwartz propunerea USR pentru Radio România. Formula de conducere pe care liberalii au instalat-o la TVR rămâne neatinsă cât timp CCR își ține propria decizie fără efect. În cazul Radio România, beneficiarul direct al funcției de președinte-director general este USR, însă întârzierea conservă același aranjament politic negociat de partidele care și-au împărțit cele două instituții publice. Peste această situație s-a suprapus, în ultimele zile, o împrejurare care ridică inevitabil noi semne de întrebare: întâlnirea neanunțată public dintre președinta CCR, Simina Tănăsescu, și liderul PNL Ilie Bolojan, desfășurată în biroul președintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean. CCR nu a negat că întâlnirea a avut loc, ci a respins categoric speculațiile potrivit cărora ar fi fost discutate dosare aflate pe rolul Curții.

Pe 29 aprilie 2026, CCR a pronunțat două soluții distincte. Prima privește Hotărârea Parlamentului nr. 45/2025, prin care au fost desemnați membrii Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune. CCR a admis sesizarea AUR și a constatat că hotărârea este neconstituțională în ceea ce privește cei opt candidați desemnați de grupurile parlamentare reunite. A doua privește Hotărârea Parlamentului nr. 46/2025, referitoare la Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune. Și în acest caz desemnarea celor opt membri proveniți de la grupurile parlamentare a fost declarată neconstituțională.Problema constatată de Curte era că art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 prevede că cele opt locuri care revin grupurilor parlamentare trebuie distribuite potrivit configurației politice și ponderii acestora în Parlament. Parlamentul nu a respectat această regulă. La momentul desemnărilor, AUR avea, potrivit datelor reținute de CCR, 90 de parlamentari și o pondere de aproximativ 19,4%, fiind a doua forță parlamentară după PSD. Cu toate acestea, repartizarea locurilor în CA nu reflecta diferențele reale dintre ponderea AUR și cea a unor grupuri sensibil mai mici. CCR a constatat astfel încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la respectarea Constituției și a legilor, în raport cu principiul statului de drept. Cu alte cuvinte, Parlamentul a încălcat legea atunci când și-a împărțit locurile din conducerile celor două instituții publice. Numai că sancțiunea pronunțată de CCR a rămas, până astăzi, pe hârtie, dar nu pe hârtia Monitorului Oficial.

Mandatele celor opt nu încetează în 29 aprilie, când a pronunțat soluția. Hotărârile Parlamentului nr. 45/2025 și nr. 46/2025 își încetează efectele juridice față de cei opt candidați în ziua în care deciziile CCR sunt publicate în Monitorul Oficial.Rezultatul este de un absurd instituțional perfect: CCR a decis că desemnările sunt neconstituționale, dar tot CCR, prin nepublicarea deciziilor, împiedică producerea efectului juridic pe care l-a stabilit. De 109 zile, cei vizați continuă astfel să beneficieze de hotărârile Parlamentului pe care Curtea le-a declarat neconstituționale. Consiliile de Administrație ale TVR și SRR adoptă în continuare hotărâri, invocând expres drept temei hotărârile declarate neconstituționale în aprilie.

Situația este imposibil de explicat prin raportare la Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Art. 60 alin. (1) prevede că deciziile sunt redactate de magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub îndrumarea judecătorului-raportor, iar „termenul de redactare este de cel mult 30 de zile de la pronunțare”. Art. 60 alin. (2) stabilește că deciziile sunt certificate de președintele CCR și de magistratul-asistent.În cazul celor două decizii din 29 aprilie, termenul maxim de redactare s-a împlinit pe 29 mai. Legea mai prevede că deciziile CCR se publică în Monitorul Oficial și că opiniile separate sau concurente se publică împreună cu decizia.La 16 august au trecut 79 de zile de la expirarea termenului maxim legal pentru redactare. Potrivit unor surse de la CCR, cele două hotărâri au fost redactate în interiorul termenului legal, însă nu există nicio explicație logică pentru faptul că nu sunt trimise la Monitorul Oficial. În cazul deciziilor CCR, magistratul-asistent redactează motivarea sub îndrumarea judecătorului-raportor, iar actul este certificat de președintele Curții Constituționale, în prezent Simina Tănăsescu, și de magistratul-asistent. Dacă există opinii separate, acestea se publică împreună cu decizia.Prin urmare, responsabilitatea instituțională pentru finalizarea și publicarea celor două decizii se află la președinta CCR.STIRIPESURSE.RO relata încă din 24 iunie, citând surse oficiale, că în cazul TVR decizia ar fi fost deja motivată, însă publicarea ar fi fost blocată în așteptarea unei opinii separate a judecătoarei Iulia Scântei. La acel moment, sursele indicau că Scântei se afla în concediu. Au mai trecut aproape două luni de atunci, iar decizia tot nu apare publicată.

Efectul politic cel mai limpede este la Televiziunea Română. În noiembrie 2025, funcțiile au fost împărțite în coaliție. PNL a obținut TVR, iar Adriana Săftoiu a fost propunerea liberalilor pentru funcția de președinte-director general. USR a obținut conducerea Radio România, prin Robert Schwartz, iar PSD a primit șefia AEP.Adriana Săftoiu a ajuns mai întâi membru al CA al TVR ca reprezentantă a Guvernului. Ulterior, noul Consiliu de Administrație a recomandat-o pentru funcția de președinte-director general, cu 10 voturi pentru și trei abțineri, iar Parlamentul a numit-o prin Hotărârea nr. 50 din 26 noiembrie 2025 pentru un mandat de patru ani.8 dintre cei 13 membri ai CA care au format organismul ce a propulsat-o pe Săftoiu au fost desemnați prin procedura declarată ulterior neconstituțională. Matematic, fără acești opt membri nu ar fi existat o majoritate „neatinsă” de problema constatată de CCR: rămân doar cinci membri dintre cei 13. Totuși, această împrejurare nu duce automat la anularea mandatului Adrianei Săftoiu.

În cazul șefei TVR, întârzierea CCR îi consolidează situația juridică. Deciziile Curții Constituționale produc efecte numai pentru viitor. Până la momentul în care decizia CCR este publicată, cei opt membri sunt juridic în funcție, chiar dacă Curtea a anunțat deja că desemnarea lor este neconstituțională. Legea nr. 47/1992 consacră caracterul general obligatoriu și efectul numai pentru viitor al deciziilor Curții.Prin urmare, nu se poate considera pur și simplu, retroactiv, că cei opt nu au existat niciodată în CA și că voturile lor din noiembrie 2025 trebuie șterse.În plus, Săftoiu însăși nu este unul dintre cei opt membri vizați de decizia CCR, deoarece locul său în CA provine din desemnarea Guvernului, nu din cota grupurilor parlamentare. Iar numirea sa ca președinte este făcută printr-un act distinct (HP nr. 50/2025), care nu a fost declarat neconstituțional.Astfel, paradoxal, fiecare zi în care CCR amână publicarea înseamnă încă o zi în care toate actele CA sunt produse sub acoperirea juridică a unei hotărâri parlamentare care încă nu și-a încetat efectele. După publicarea deciziei, Adriana Săftoiu nu ar urma, în principiu, să-și piardă automat mandatul de președinte-director general. În schimb, CA-ul pe care îl conduce va fi lovit direct: cele opt desemnări politice își încetează efectele, iar Parlamentul trebuie să refacă procedura.

În cazul Societății Române de Radiodifuziune, problema merge direct la vârful instituției. Cei opt membri ai CA desemnați de grupurile parlamentare au fost: PSD – Ruxandra Ileana Săraru, Radu Bogdan Herjeu și Alexandru Ioan Șerbănescu; AUR – Maria Muntean; PNL – Vlad Mircea Pufu; USR – Robert Cristian Schwartz și Alexandra Coliban; UDMR – Annamária Bodoczi. Componența a fost validată de Parlament în 18 noiembrie 2025.Robert Schwartz este deci el însuși unul dintre membrii a căror desemnare a fost declarată neconstituțională. CA-ul nou constituit l-a recomandat apoi pentru funcția de președinte-director general, iar Parlamentul l-a numit prin Hotărârea nr. 51/26 noiembrie 2025 pentru patru ani.Legea nr. 41/1994 spune însă că președintele Consiliului de Administrație este numit de Parlament dintre membrii titulari ai CA. Prin urmare, după publicarea deciziei CCR, situația lui Schwartz devine mult mai fragilă decât cea a Adrianei Săftoiu. El își pierde tocmai calitatea de membru titular al CA care a reprezentat premisa legală pentru alegerea sa ca președinte. Hotărârea Parlamentului nr. 51/2025, prin care Schwartz a fost numit președinte, este un act distinct și nu a fost declarată expres neconstituțională. De aceea, încetarea automată și concomitentă a tuturor atribuțiilor sale de director general nu poate fi afirmată fără rezerve înainte de publicarea motivării integrale și fără stabilirea mecanismului de interimat.Însă mandatul său de președinte al CA este pus frontal în discuție, deoarece legea condiționează funcția de apartenența la Consiliu, iar calitatea sa de membru este chiar cea pe care decizia CCR o lovește.Este motivul pentru care întârzierea publicării îi folosește lui Schwartz într-un mod chiar mai direct decât Adrianei Săftoiu: până când CCR publică, el rămâne membru CA în baza HP 46/2025 și continuă să semneze ca președinte al Consiliului.

Ambele consilii au 13 membri, dintre care opt locuri sunt cele distribuite grupurilor parlamentare. După încetarea mandatelor celor opt, rămân doar cinci desemnări neatinse de deciziile CCR, cele provenite din celelalte categorii prevăzute de lege.Legea nr. 41/1994 prevede reguli de cvorum pentru funcționarea CA și, în situațiile în care procedura de desemnare nu este completă, funcționarea unui consiliu incomplet presupune cel puțin nouă membri validați. Cu numai cinci membri neafectați, nu poate exista în mod normal un CA funcțional capabil să continue activitatea ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.Parlamentul va trebui astfel să refacă desemnările pentru cele opt poziții politice în ambele instituții, de această dată cu respectarea reală a ponderii grupurilor parlamentare. Pe acest fundal, întâlnirea de vineri, 14 august, dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan este de natură să amplifice problema de credibilitate a Curții.Întrevederea nu a figurat într-o agendă publică și s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, în absența acestuia. CCR a reacționat ulterior, dar nu a negat întâlnirea. A negat că ar fi fost discutate cauze pendinte în afara cadrului legal.Momentul este cu atât mai sensibil cu cât luni, 17 august, CCR urmează să reia deliberările asupra Legii integrității, contestată inclusiv de senatori PNL și USR.Fostul judecător CCR Tudorel Toader a calificat întrevederea drept una care „nu este una uzuală” și a atras atenția asupra momentului, asupra principiului separației și asupra percepției publice. El a subliniat că asemenea contacte instituționale au existat, dar în alte situații au avut loc după agende și programe făcute publice.Nu există dovada publică a vreunei înțelegeri între Bolojan și Tănăsescu și nici că dosarele TVR ori SRR au fost discutate. Există însă un fapt obiectiv care nu poate fi înlăturat printr-un comunicat: sub conducerea Simonei Tănăsescu, CCR nu a publicat de 109 zile două decizii al căror efect ar perturba imediat formule de conducere rezultate din negocierile politice dintre PNL și partenerii săi. Iar între timp, președinta Curții se întâlnește, neanunțat public, cu liderul PNL. Din perspectiva încrederii într-o Curte Constituțională, asocierea celor două situații este devastatoare.

Front comun al președinților curților de apel după întâlnirea șefei CCR cu Bolojan

Președinții curților de apel din România cer clarificarea publică a informațiilor privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan, despre care s-a relatat că a avut loc vineri în biroul președintelui Senatului. Într-un comunicat semnat de 16 șefi de curți de apel, aceștia avertizează că lipsa de transparență în jurul unei asemenea întrevederi este „profund inadecvată” standardelor unei jurisdicții constituționale și poate genera îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate a CCR. Magistrații invocă inclusiv jurisprudența CEDO și precedentul din 2018, când Simina Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial după controversa provocată de o întâlnire cu un judecător CCR.

Președinții curților de apel intră astfel în controversa declanșată de întâlnirea neanunțată public dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, desfășurată cu doar câteva zile înainte ca CCR să se pronunțe asupra unor dosare cu miză juridică și politică importantă.În comunicat, șefii instanțelor arată că solicită explicații inclusiv din perspectiva faptului că instanțele judecătorești sunt obligate să dea efect, în activitatea lor jurisdicțională, deciziilor Curții Constituționale.

„Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale”, se arată în document.

Președinții curților de apel pun accentul nu numai pe existența unei eventuale influențe efective asupra judecătorilor, ci și pe aparența de independență și imparțialitate.„Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție”, afirmă semnatarii comunicatului. În opinia acestora, aceleași exigențe trebuie aplicate și Curții Constituționale.Comunicatul invocă în acest sens hotărârea CEDO din 21 martie 2024 în cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, referitoare la solicitarea unui ONG de a avea acces la agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale poloneze, într-un context în care existau informații privind posibile contacte cu un politician interesat de un dosar aflat pe rol.

„Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții”, arată președinții curților de apel.

CEDO a stabilit în cauza respectivă că informațiile despre agendele întâlnirilor erau de interes public, în special în contextul politic și al dezbaterilor privind imparțialitatea Curții Constituționale poloneze, și a constatat încălcarea articolului 10 din Convenție în ceea ce privește refuzul accesului la respectivele agende. Tonul comunicatului devine categoric atunci când cei 16 președinți de instanțe se referă direct la întâlnirile netransparente dintre conducerea jurisdicției constituționale și reprezentanți politici.„Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții”, se arată în document.

Comunicatul readuce în discuție și episodul din 2018, aflat deja în centrul mai multor reacții la actuala controversă.Simina Tănăsescu era atunci consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis și s-a întâlnit cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu, într-un context în care era pusă în discuție durata mandatului acestuia la Curtea Constituțională.

„În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este «inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale»”, arată președinții curților de apel.„Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual”, adaugă aceștia.Demisia Siminei Tănăsescu din funcția de consilier prezidențial a fost anunțată oficial de Administrația Prezidențială la 20 iunie 2018, în contextul controversei privind discuția cu Petre Lăzăroiu.

Președinții instanțelor vor să fie lămurite existența întâlnirii, cadrul acesteia, motivul pentru care a avut loc în biroul președintelui Senatului, scopul întrevederii și subiectele discutate.„Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate”, se arată în comunicat.Documentul se încheie cu un apel la aplicarea acelorași standarde tuturor jurisdicțiilor:„Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.”

Documentul este semnat de 16 președinți de curți de apel, între care Liana-Nicoleta Arsenie, președinta Curții de Apel București, Dana-Cristina Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj, Florica Roman, președinta Curții de Apel Oradea, Mihai-Bogdan Mateescu, președintele Curții de Apel Pitești, precum și Petre-Valentin Bădița, președintele Curții Militare de Apel București.Poziția comună are astfel o greutate instituțională aparte, venind de la conducerile instanțelor aflate imediat sub Înalta Curte în ierarhia sistemului judiciar.

Curtea Constituțională a transmis sâmbătă o primă reacție în urma informațiilor apărute în presă. Simina Tănăsescu a respins „ferm și categoric” orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul CCR în afara cadrului legal. Precizarea nu neagă însă faptul că întâlnirea cu Ilie Bolojan ar fi avut loc și nu oferă informații despre scopul sau temele acesteia.Controversa este amplificată de calendarul Curții. Luni, 17 august, CCR are programată o ședință în care se află pe ordinea de zi inclusiv dosarele privind modificările legislative în domeniul integrității și legea referitoare la Strategia națională pentru conservarea biodiversității.Legea integrității a fost contestată inclusiv de senatori PNL și USR, în condițiile în care Ilie Bolojan este președintele PNL. Întâlnirea neanunțată public dintre liderul partidului și președinta jurisdicției care urmează să soluționeze sesizarea este tocmai contextul în care președinții curților de apel afirmă că, independent de ceea ce s-a discutat efectiv, este necesară eliminarea oricărei îndoieli privind aparența de imparțialitate.

Biroul Permanent al Senatului, convocat pentru „clarificarea situației”

Biroul Permanent al Senatului se va reuni luni, 17 august, de la ora 14.00, pentru „clarificarea situației” privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan, potrivit unui anunț transmis duminică senatorilor. Reuniunea conducerii Senatului are loc pe fondul scandalului declanșat după dezvăluirea întâlnirii neanunțate public, desfășurată chiar în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Cu numai trei ore înaintea ședinței Biroului Permanent, CCR are programată reuniunea în care urmează să analizeze Legea integrității și alte acte normative importante pentru PNRR.

Senatul a anunțat că luni, la ora 14.00, va avea loc o ședință a Biroului Permanent având ca obiect clarificarea situației create de întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan.Nu au fost precizate deocamdată măsurile concrete care vor fi discutate și nici dacă la reuniune vor fi solicitate explicații din partea președintelui Senatului, Mircea Abrudean, în al cărui birou a avut loc întrevederea. Potrivit Regulamentului Senatului, Biroul Permanent poate invita la lucrările sale lideri ai grupurilor parlamentare, președinți de comisii sau alte persoane atunci când consideră necesar și poate transmite comisiilor permanente diferite probleme spre analiză.

Caracterul neanunțat al întrevederii a generat o serie de reacții politice și din sistemul judiciar, în special din cauza momentului ales: cu trei zile înaintea unei ședințe importante a Curții Constituționale. Luni se anunță astfel o zi tensionată atât la CCR, cât și la Senat. Curtea Constituțională are programată pentru 17 august ședința în care figurează pe ordinea de zi, între altele, dosarele referitoare la modificările legislative din domeniul integrității. Una dintre obiecții a fost formulată de 27 de senatori aparținând grupurilor parlamentare care au contestat actul normativ. La numai câteva ore după ședința Curții, de la ora 14.00, membrii Biroului Permanent al Senatului se vor reuni pentru a analiza împrejurările întâlnirii dintre șefa CCR și premierul demis.Legea integrității are o miză politică importantă, inclusiv prin prevederile referitoare la consecințele constatărilor definitive ale Agenției Naționale de Integritate. În disputa politică, una dintre prevederi a fost legată direct de situația primarului Timișoarei și liderului USR, Dominic Fritz.

Un element suplimentar îl reprezintă faptul că printre autorii sesizării de neconstituționalitate se numără parlamentari PNL, partid condus de Ilie Bolojan. Curtea Constituțională a reacționat sâmbătă la informațiile apărute în presă. Precizarea transmisă în numele Siminei Tănăsescu nu neagă existența întâlnirii cu Ilie Bolojan, dar respinge categoric ipoteza că ar fi fost discutate dosare aflate pe rolul Curții. CCR a transmis că președinta instituției „respinge ferm și categoric orice speculație” privind discutarea în afara cadrului legal a cauzelor aflate pe rol.Comunicatul nu explică însă motivul întâlnirii, cine a inițiat-o, de ce a fost ales biroul președintelui Senatului și care au fost subiectele abordate. Reacția CCR nu neagă faptul că întrevederea a avut loc.

Fostul judecător CCR Tudorel Toader a apreciat că simpla întrevedere nu produce consecințe juridice, deoarece legea nu interzice asemenea contacte, dar a atras atenția asupra cadrului și momentului în care acestea au loc.Toader a declarat că întâlnirea „nu este una uzuală”, având în vedere apropierea unor decizii importante cu impact atât juridic, cât și politic. Fostul judecător CCR a subliniat că dialogul între instituții există, dar în mod normal se desfășoară pe baza unei agende și într-un cadru instituțional cunoscut public. El a atras atenția și asupra problemei de imagine produse de întâlnire, afirmând că percepția publică asupra unei asemenea întrevederi nu este una favorabilă.

Controversa a generat reacții și în magistratură. Bogdan Mateescu, fost președinte al CSM și actual președinte al Curții de Apel Pitești, a afirmat că Simina Tănăsescu este datoare cu explicații publice și că momentul întrevederii, raportat la deciziile pe care CCR urmează să le adopte, „nu ajută deloc”.Judecătorii Alin Ene și Claudiu Drăgușin, membri ai CSM, au criticat la rândul lor situația, invocând independența justiției, separația puterilor și necesitatea menținerii acelorași standarde indiferent de actorii politici implicați.În plan politic, PSD, AUR și Grupul parlamentar PACE – Întâi România au cerut explicații privind întrevederea, iar PACE a solicitat inclusiv o anchetă parlamentară.Regulamentul Senatului prevede că o comisie permanentă poate iniția, în limitele competențelor sale, o anchetă parlamentară cu aprobarea Senatului. De asemenea, la cererea unei treimi dintre senatori, plenul poate hotărî constituirea unei comisii de anchetă.Rămâne de văzut dacă ședința Biroului Permanent de luni va conduce la un asemenea demers sau va avea exclusiv rolul de a obține informații și explicații privind folosirea biroului președintelui Senatului pentru întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu.

În centrul dezbaterii a revenit și un episod din 2018. Simina Tănăsescu era atunci consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis și s-a întâlnit cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu, în contextul unei controverse privind mandatul acestuia la Curte.Tănăsescu a demisionat ulterior din funcția de consilier prezidențial. Administrația Prezidențială a negat atunci existența unor presiuni asupra judecătorului constituțional, dar a justificat plecarea inclusiv prin necesitatea eliminării suspiciunilor publice privind o posibilă imixtiune în activitatea CCR.Opt ani mai târziu, Simina Tănăsescu se află de cealaltă parte a raportului instituțional: conduce Curtea Constituțională, iar controversa privește întâlnirea sa neanunțată cu șeful Executivului și liderul PNL, chiar înaintea soluționării unor sesizări în care parlamentari ai partidului condus de Bolojan sunt implicați.