Crima șocantă de la Cosmopolis schimbă Codul Penal: Se introduce dreptul victimei de a contesta decizia de confirmare a renunțării la urmărirea penală
După crima șocantă din cartierul rezidențial Cosmopolis, în care o tânără de 23 de ani a fost executată cu sânge rece în plină stradă, valul de revoltă ia o nouă formă: o propunere legislativă ce vizează modificarea Codului de Procedură Penală a fost înaintată Senatului. Inițiatorul este Kevin Kirmizigul, președintele Organizației de Tineret BNS, care a explicat, pentru STIRIPESURSE.ro, că își trage motivația chiar dintr-o dramă personală: mama lui este, spune el, de luni bune, terorizată de un individ care nu a fost tras la răspundere de autorități.
„Ceea ce s-a întâmplat la Cosmopolis nu este un accident. Este simbolul unei Românii în care victimele sunt abandonate, iar agresorii – scuzați”, spune Kevin Kirmizigul. El atrage atenția că renunțarea la urmărirea penală, deși fapta e dovedită, a devenit normă, nu excepție.
„Făptașul e identificat, fapta confirmată, dar procurorul renunță la urmărire. Ce urmează? Altă victimă. Poate o mamă, o fiică, un vecin. Statul trebuie să intervină. Justiția nu poate rămâne decorativă”, adaugă acesta.
Tânărul sindicalist a trimis deja propunerea legislativă (pe care o vedeți atașată mai jos) tuturor partidelor din Parlamentul României. El susține că actualele prevederi ale Codului de procedură penală permit clasarea unor dosare penale chiar și în cazuri în care există victime clare, dacă procurorii apreciază că nu există „interes public” în urmărirea faptei. El propune eliminarea acestei portițe, astfel încât în toate situațiile în care o faptă penală a fost dovedită și a produs consecințe directe asupra unei persoane – fie că e vorba de loviri, abuzuri sau alte agresiuni – dosarul să fie automat trimis în judecată. Renunțarea la urmărirea penală ar urma să fie posibilă doar în cazurile fără victime sau fără prejudicii concrete. Scopul declarat al inițiativei: protejarea efectivă a victimelor și împiedicarea mușamalizării cazurilor de violență sau abuz prin clasări controversate.
Potrivit propunerii trimise mai multor senatori din Comisia Juridică, modificările vizează două aspecte esențiale:
Obligativitatea aplicării unei sancțiuni minime (avertisment penal, amendă, muncă în folosul comunității, scuze scrise etc.) în cazul în care procurorul constată că o faptă penală a fost comisă, iar autorul este identificat, chiar dacă decide să renunțe la urmărirea penală;
Dreptul victimei de a contesta decizia de confirmare a renunțării la urmărirea penală în fața unei instanțe ierarhic superioare.
Aceasta este o modificare semnificativă față de legislația actuală, care lasă victimele fără nicio cale efectivă de contestare în cazurile în care procurorul renunță la urmărire, chiar dacă fapta este dovedită.
Argumentele invocate de inițiator se bazează pe zeci de cazuri concrete și pe jurisprudența CEDO, care a condamnat România în repetate rânduri pentru lipsa reacției eficiente a statului în fața actelor de violență, hărțuire sau amenințare.
Caz tipic: o femeie este hărțuită sistematic de fostul partener. Poliția confirmă fapta, dar procurorul renunță la urmărirea penală, iar instanța validează soluția fără nicio obligație impusă agresorului. Femeia rămâne fără protecție, fără drept la contestație și cu sentimentul că legea nu o apără.
„Statul trebuie să înceteze să mai abandoneze victimele pentru a-și conserva eficiența administrativă”, se precizează în expunerea de motive a propunerii legislative.
Tânăra Teodora Marcu, fostă concurentă la emisiunea „Insula Iubirii”, a fost împușcată mortal sâmbătă seară, în plină stradă, în cartierul Cosmopolis din Ilfov. Medicii legiști au confirmat că aceasta a fost lovită de patru gloanțe – în cap, gât, piept și abdomen – fără șanse de supraviețuire.
Agresorul, un bărbat de 49 de ani, s-a sinucis ulterior, într-o parcare din apropiere. Poliția a intervenit rapid și a precizat că asupra bărbatului au fost găsite două arme de foc letale. Anchetatorii verifică toate pistele, inclusiv posibile conflicte anterioare între cele două familii.
Soția atacatorului a depus o plângere penală pentru amenințări, potrivit unor surse citate de STIRIPESURSE.RO, sugerând un climat tensionat și periculos care ar fi putut fi anticipat.
Chestorul de poliţie Mădălina Moşoiu, șefa IPJ Ilfov, a declarat că acțiunea poliției a fost una rapidă și profesionistă, evitându-se alte victime. Însă întrebările privind prevenția rămân fără răspuns: putea fi prevenită tragedia?
Kevin Kirmizigul spune că mai mulți senatori au confirmat primirea propunerii și că va insista ca aceasta să fie dezbătută în regim de urgență: „Nu cerem privilegii. Cerem un minimum de siguranță și demnitate. Legea trebuie să arate că statul e de partea celor care suferă, nu a celor care terorizează.”
Într-un moment în care România pare paralizată de o serie de acte de violență, inițiativa tânărului sindicalist vine ca o chemare la reformă: renunțarea la urmărirea penală nu mai poate însemna „spălarea pe mâini” a statului. Fiecare faptă penală dovedită trebuie să aibă o consecință, fie și una simbolică. Iar victimele trebuie să aibă o cale reală de apărare, nu doar o închidere de dosar.